SURSE | Fratele „sponsorului” plecării private în Mykonos, ridicat de DIICOT în mega-dosarul antrepozitelor cu produse petroliere. O șefă din CEC Bank vizată în dosar. Prejudiciul față de stat este de aproape 50 de milioane de euro. Gruparea și-ar fi tras „pe dreapta” aproape 120 de milioane de lei

Fratele șefului CCIR Mihai Daraban, Gabriel Daraban, se pare că ar fi vizat de mega-ancheta DIICOT în care procurori de la crimă organizată cercetează felul în care a fost eliberată motorină din antrepozitul vamal din Constanța în valoare aproximativ 50 de milioane de euro, sumă pentru care ar fi trebuit plătite statului accize și TVA într-un cuantum similar în euro, transmit surse judiciare pentru Gândul.

Concret, explică sursele noastre, Mihai Daraban împreună cu alte persoane, precum șefa comitetului de credite de la CEC Bank și fostul șef al BVF Constanța și angajați ai instituției publice, urmează să fie ridicați și aduși la sediul DIICOT central pentru audieri.

Cine este Gabriel Daraban

Gabriel Daraban este de 14 ani directorul Oil Terminal dar și administratorul Global Defense Logistics, firma vizată în dosarul recent de evaziune și spălare de bani în acordarea asistenței portuare pentru navele NATO, unde DNA a făcut percheziții la jumătatea lunii octombrie.

Gabriel Daraban a fost pasager în zborurile private spre Mykonos cu magistrați (inclusiv doi judecători CCR), afaceriști și politicieni și este fratele lui Mihai Daraban, șeful Camerei de Comerț și Industrii (CCIR) din România, cel care susține că a plătit avionul privat din banii instituției pe care o conduce.

Nu este primul dosar în care firma este implicată într-un dosar DNA. Societatea mai este acuzată că ar fi mituit un oficial străin pentru a obţine un contract de alimentare cu combustibil a navelor de la Mihail Kogalniceanu.

Casă cu teren „en Spain” pentru Daraban

Conform declarației de avere din 23 aprilie din 2024, Daraban ar posedă o casă de vacanță cu teren în Spania, cumpărate în 2023, două case de locuit în Constanța, una de vacanță în Slănic Prahova și un apartament în București.

Daraban are și un Maserati Levante, fabricat în 2019 precum și bijuterii în valoare de 45.000 de euro (achiziționate între 1990-2020) și tablouri ale unor pictori români în valoare de 10.000 de euro (achiziționate între 1998-1999).

Gabriel Daraban are 906.000 dolari în bancă, 418.000 euro și 127.000 lei.

De la Oil Terminal el are un salariu de aproximativ 41.000 de euro pe an, iar de la firma Dynalog Logistics unde este director general încasa 36.700 lei anual, iar soția sa încasa 180.000 de lei anual de la Global Defense Logistics, unde era în 2024 director, se mai arată în documentul public citat.

De la Global Defense a declarat că a încasat dividende de peste 3,6 milioane de lei, iar de la Dynalog Logistics aproximativ 108.000 lei.

Gabriel Daraban este născut la 22 mai 1974, la Constanța, și este de profesie inginer mecanic. El a condus de-a lungultimpului ALDE Constanța, formațiunea înființată de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, partid din partea căruia a candidat la Primăria Constanța în 2020 și în 2019 la europarlamentare.

Potrivit datelor publice firma luată la țintă de DNA, Global Defense Logistic ar avea o cifră de afaceri de 200 de milioane de euro.

Petrol „plimbat” pentru evitarea taxelor

Rugate să explice în ce constau faptele fratelui șefului CCIR, actual director comercial al Oil Terminal dar și ale șefei de la departamentul de marketing al companiei de stat, sursele noastre arată că s-ar fi achiziționat mii de tone de produs petrolier care ar fi fost depozitat sub un regim vamal ilegal, suspensiv de taxe, în rezervoarele companiei.

Valoare totală a mărfii aflată sub lupa DIICOT ar fi de 50 de milioane de euro iar la această sumă artizanii operațiunii clandestine ar fi trebuit să plătească alte aproape 50 de milioane de euro accize și taxă pe valoare adăugată.

Câți bani ar fi intrat în conturile „afaceriștilor”

Din neplata celor aproape 50 de milioane de euro taxe statale Daraban și complicii săi ar fi reușit prin diverse operațiuni economice să „agonisească” aproximativ peste 100 de milioane de lei noi.

Ulterior explică sursele citate acest mii de tone erau trimise la Ploiești cu autocisterne dar și cu cisterne ale CFR. Acolo marfa petrolieră era introdusă în pretinse tranzacții frauduloase prin intermediul cărora practic dispărea obligația de plată a accizei și a TVA-ului.

Urmare acestui mecanism, explicat sumar de sursele noastre, se pare că în conturile celor vizați în acest dosar, ar fi fi ajuns aproape 120 de milioane de lei noi.

Procurori și ofițeri de la DIICOT central au descins, joi dimineață, peste angajații de la compania petrolieră de stat Oil Terminal, pentru ridicarea mai multor persoane precum și la Biroul Vamal de Frontieră Constanța, transmite Direcția.

Aceeași sursă afirmă că descinderi  au loc și la două subunități ale ale CEC Bank, entitate care ar figura pe traseele financiare ale „afacerii judiciare” investigate de anchetatori.

Sursa Gândul explică pentru publicație că dosarul ar fi fost deschis la începutul anului 2026 iar procurorii fac cercetări complexe legate de pretinse infracțiuni macroeconomice „cu un prejudiciu astronomic” adus bugetului de stat prin succesiuni de operațiuni cu produse petroliere.

Ce spune DIICOT

Astăzi, 12 noiembrie 2026, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, împreună cu polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și Brigada de Investigare a Criminalității Economico-Financiare din cadrul DGPMB – Serviciul Investigații Complexe si Serviciul Evaziune Fiscală, au pus în aplicare 46 de mandate de percheziție domiciliară pe raza municipiului București și a județelor Constanța, Bacău, Prahova, Galați și Ilfov, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, obținere ilegală de fonduri, înșelăciune, deturnare a licitațiilor publice și abuz în serviciu, unele dintre acestea în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave.

Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că, în anul 2023, patru suspecți au constituit o grupare de criminalitate organizată, la care au aderat aderat, ulterior, alți membri, în scopul obținerii unor importante beneficii materiale, prin sustragerea de la plata obligațiilor fiscale aferente comercializării produselor petroliere.

Activitatea grupării a fost coordonată de un suspect, care exercita controlul asupra mai multor societăți comerciale, prin intermediul unor persoane desemnate formal în funcții de administrare.

Modus operandi în afacerea cu motorină

Din actele de urmărire penală a reieșit că, membrii grupului infracțional organizat au avut atribuții distincte privind aprovizionarea cu produse energetice, organizarea circuitelor comerciale, gestionarea fluxurilor financiare, întocmirea documentelor și evidențierea operațiunilor în contabilitate.

În cadrul mecanismului investigat, între societatea care asigura aprovizionarea cu motorină și cea care comercializa produsele către beneficiarii finali, a fost interpusă, artificial, o altă firmă, aflată în insolvență, care a emis facturi pentru operațiuni nereale de livrare a motorinei, utilizate de societatea beneficiară pentru deducerea nelegală a taxei pe valoarea adăugată.

Concomitent, la nivelul societății comerciale interpuse s-a urmărit stingerea obligațiilor de plată a TVA prin invocarea unui pretins sold negativ rezultat din stornări efectuate în anul 2019, pentru care dreptul de rambursare nu fusese recunoscut de organele fiscale.

Astfel, în perioada decembrie 2023–august 2025, în evidențele societății beneficiare au fost înregistrate peste 340 de facturi fiscale, în valoare totală de peste 208 milioane de lei, prejudiciul estimat aferent acestei componente fiind de circa 33.300.000 de lei, reprezentând TVA.

Șef din administrație pe firul afacerii

Activitatea grupării de criminalitate organizată a beneficiat de sprijinul unui suspect, care exercita atribuții de conducere în cadrul unei administrații județene a finanțelor publice, prin furnizarea de informații și îndrumări privind situația fiscală a societății interpuse, posibilitățile de compensare a obligațiilor și gestionarea raporturilor cu organele fiscale.

Cercetările au relevat și utilizarea unor mecanisme de evidențiere parțială a operațiunilor de eliberare pentru consum a produselor energetice, prin atribuirea scriptică a acestora unei societăți interpuse și calcularea unor accize inferioare celor datorate pentru cantitățile efectiv comercializate. Prin aceste operațiuni a fost diminuată și taxa pe valoarea adăugată aferentă, prejudiciul stabilit pentru această componentă fiind de circa 1.218.000 lei.

De asemenea, în legătură cu activitatea unei alte societăți care comercializa carburanți, din investigații a rezultat că, în perioada noiembrie 2023–noiembrie 2025, doi suspecți, sprijiniți de reprezentanții unui antrepozit fiscal, au participat la evidențierea incompletă în documentele de raportare fiscală a operațiunilor de eliberare pentru consum a motorinei și benzinei.

Prin modalitatea de transformare a cantităților și de calcul al accizelor, au fost diminuate obligațiile fiscale datorate bugetului de stat cu suma de peste 4.500.000 lei, reprezentând accize și TVA.

Totodată, în perioada aprilie–mai 2025, reprezentanții antrepozitului fiscal ar fi utilizat 26 de ordine de plată emise în numele unei alte societăți, pentru a crea aparența achitării accizelor, prejudiciul aferent acestor operațiuni ridicându-se la 2.200.000 lei.

„Ajutorul” de la CEC Bank

Din actele de urmărire penală a reieșit că, prin intermediul a șapte societăți comerciale, a unor finanțări garantate în numele și în contul statului, în cadrul programelor IMM INVEST și IMM INVEST PLUS, suspecții au folosit documente și date inexacte ori incomplete privind operațiunile finanțate, valoarea investițiilor, aporturile proprii și sursele de rambursare, pentru a crea aparența îndeplinirii condițiilor de acordare și utilizare a creditelor. Mecanismul ar fi fost sprijinit de angajați ai instituției de credit, analiști de credit și membri ai comitetului de credit, implicați în analiza, aprobarea și eliberarea finanțărilor.

Astfel, prin intermediul a 12 contracte de credit au fost obținute pe nedrept fonduri în valoare totală de peste 41.000.000 de lei. Sumele astfel obținute au fost transferate preponderent în circuitul societăților afiliate și utilizate inclusiv pentru constituirea aporturilor necesare altor finanțări, achitarea unor obligații bancare și efectuarea unor cheltuieli personale.

Distinct, în perioada august 2024–mai 2025, prin prezentarea unor achiziții simulate, a unor bunuri supraevaluate și a unor surse de rambursare nereale, au fost obținute alte trei credite comerciale, fără garanție de stat, cauzând instituției bancare o pagubă de circa 2.450.000 lei.

Investigațiile efectuate în cadrul dosarului penal vizează și denaturarea caracterului concurențial al unei proceduri organizate, în perioada august–septembrie 2025, pentru cesiunea unor creanțe bugetare în cuantum de 5.275.461 de lei.

Astfel, reprezentanții a două societăți aflate sub coordonarea liderului grupului infracțional organizat au depus oferte concertate, prezentate ca independente, în scopul denaturării prețului de adjudecare, beneficiind de sprijinul președintelui comisiei de selecție a cesionarului, cu funcție de conducere în cadrul unei administrații financiare județene.

Vama constanța băgată în „afacere”

Cu privire la infracțiunile de abuz în serviciu, cercetările privesc modalitatea de procesare a unor declarații vamale și de eliberare a produselor petroliere, în condițiile aplicării nelegale a unui regim care permitea suspendarea plății accizelor și neplata efectivă a TVA la import.

În acest context, suspecții cu atribuții în verificarea și procesarea operațiunilor vamale (inspectori vamali), precum și persoane cu atribuții în cadrul operatorului de depozitare și eliberare din antrepozit vamal al produselor petroliere, au încălcat obligațiile legale de serviciu, permițând societăților beneficiare amânarea nelegală a plății obligațiilor fiscale și valorificarea mărfurilor înainte de achitarea acestora.

Prin aceste acțiuni a fost amânată nelegal încasarea unor obligații fiscale în cuantum total de aproximativ 238,6 milioane de lei, reprezentând accize și TVA aferente operațiunilor de import.

Prejudiciul cauzat bugetului de stat prin încasarea cu întârziere a acestor obligații se ridică la mai mult de 25.000.000 lei, reprezentând dobânzi și penalități calculate de autoritatea vamală.

Audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală.

Acțiunea beneficiază de sprijinul polițiștilor Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Bacău, Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Galați, jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, Grupării de Jandarmi Mobilă Bacău și Grupării de Jandarmi Mobilă Constanța.

DIICOT face precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.