Ce se întâmplă în creierul omului când urmărește o dezbatere politică. Concluzia la care au ajuns cercetătorii

„Credem că aceste lucruri se întâmplă datorită faptului că credințele politice sunt o parte importantă a identității noastre și dau un sens persoanei noastre. Sunt părți ale eului nostru social și, în egală măsură, pot defini tipul de persoane cu care ne petrecem timpul și modul în care oamenii se raportează la noi. Atunci când creierul consideră că ceva face parte din el, fie că este vorba despre o parte a corpului sau un crez personal, el acționează pentru protejarea acestui lucru”, a explicat Jonas Kaplan, autorul principal al studiului, profesor în cadrul Institutului de studiu al creierului și creativității din cadrul Universității Carolinei de Sud. 

Cum ne poate stârni politica emoțiile

În studiul citat au fost implicați 40 de adulți care s-au declarat ca fiind liberali din punct de vedere politic. Ei au fost puși să citească diferite afirmații, care se aliniau credințelor lor politice, precum „Avortul ar trebui legalizat” sau „Taxele pe venit ar trebui să crească”. De asemenea, au fost rugați să citească și afirmații fără nicio legătură cu domeniul politic, cum ar fi „Consumul zilnic de multivitamine îmbunătățește starea de sănătate” sau „Studiile superioare cresc șansele de câștig ale unei persoane”. 

SOCIAL Când vor fi plătite pensiile pentru prima lună a anului 2026. Poșta Română a făcut anunțul

12:44

ACTUALITATE Carmen Barcan dezvăluie meniul perfect de Revelion. Cum mănânci gustos fără să te îngrași: „Eu recomand…”

12:38

După ce au citit fiecare afirmație, fiecărui participant i-au fost date niște contra-argumente la ceea ce tocmai citiseră. Pe tot parcursul lecturii, creierele participanților au fost scanate cu ajutorul unui aparat RMN. 

În următoarea etapă, participanții au fost rugați să completeze chestionare în urma cărora să se observe cât de mult au fost de acord cu fiecare dintre afirmațiile citite. 

Examinând scanările craniene, cercetătorii au observat că în momentul în care participanții citeau un contra-argument adus unei afirmații în care credeau foarte tare, creștea activitatea în cortexul prefrontal și scădea în cortexul orbitofrontal. 

Cel dintâi este asociat cu reglarea emoțiilor, în timp ce cel de-al doilea este responsabil cu flexibilitatea din punct de vedere cognitiv. 

Atunci când participanții la studiu au primit contra-argumentele, oamenii de știință au observat o activitate sporită la nivelul amigdalei, asociată emoției, temerii și anxietății. Acest lucru sugerează că activitatea cerebrală de la nivelul amigdalei poate fi asociată cu o creștere a scepticismului față de contra-argumentul prezenta și poate fi un semnal al faptului că persoana nu poate fi convinsă cu ușurință de un anumit lucru. 

În plus, cercetătorii au sesizat că participanții păreau mai ușor de convins cu contra-argumentele aduse afirmațiilor de natură non-politică, decât în cazul celorlalte. 

Cercetătorii doresc să reia studiul și pe un grup de conservatori sau cu alte orientări de natură politică. 

Autorul studiului speră ca cercetările următoare să poată scoate la iveală modalități prin care să poți pune la îndoială crezurile politice ale unei persoane fără a provoca un răspuns de natură emoțională.