O botoșăneancă ne învață cum să deosebim cozonacul umplut cu nucă de cel cu pesmet aromatizat

Redactor:
Ionel Vaduva
O botoșăneancă ne învață cum să deosebim cozonacul umplut cu nucă de cel cu pesmet aromatizat
Dacă aroma de nucă dintr-un cozonac este mult prea puternică, iar gustul este unul amărui, atunci să fim siguri că mâncăm un produs care are drept umplutură pesmet cu aromă de nucă „identic naturală".

Potrivit spuselor Gabrielei Mateiuc, deținătoarea brandului „Cozonac Domnesc” – produs tradițional moldovenesc atestat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) -, o anumită parte a cozonacilor vânduți prin cofetării (și nu numai) conțin mai degrabă această combinație puternică din punct de vedere al mirosului (pesmet plus aromă de nucă), în detrimentul gustului oferit de utilizarea în umplutură a nucilor materie-primă. Iar explicația este simplă – optimizarea costurilor.

Domnia sa nu face însă rabat de la calitate și spune că achiziționează cea mai mare parte a materiei prime de la producători autohtoni.

„Noi nu avem teren agricol. Însă, în Botoșani sunt mori care macină grâu românesc. De acolo achiziționăm făina. Nuca o cumpărăm de la producători particulari. Folosim doar nucă, nu pesmet, cum se adaugă, de obicei, în producția din cofetării. Acolo se utilizează pesmet cu aromă de nucă. Vreau să vă spun că în această combinație, aroma de nucă este mai puternică decât în cazul utilizării nucilor în umplutura pentru cozonac, dar gustul este amar și lasă de dorit”, a mărturisit botoșăneanca. „Cozonacul la cinci lei bucata – un cozonac de 200 de grame – arată precum cozonacul meu de două kilograme, dar doar ca volum și este doar cu cacao. Nu are nici măcar pesmet cu aromă de nucă. Fiecare are dreptul să aleagă ceea ce vrea să mănânce, ceea ce vrea să cumpere. În cazul meu, raportul preț calitate zic eu că este în regulă. Noi folosim la acest cozonac, care are 2,6 kilograme produs finit, 1,5 kilograme de nucă”.

Mateiuc a explicat că este necesară educarea consumatorului, astfel încât acesta să caute doar produse de calitate, să le afle originile (trasabilitatea) sau măcar să aleagă în cunoștință de cauză. Graba, multitudinea de oferte, dar și, uneori, superficialitatea îl transformă pe cumpărătorul român în victimă sigură.

„Cred că trebuie întărite campaniile de informare a clienților. Din păcate, sunt mulți care nu știu de unde, dar mai ales ce să cumpere. Sunt foarte ușor de păcălit, din păcate. Sunt grăbiți, ocupați. Azi cumpără dintr-un loc, mâine din altul. În ceea ce mă privește, am întâlnit clienți mai vechi care uitasaeră brandul cozonacului pe care îl vindem”, a adăugat Gabriela Mateiuc. „Cozonacul Domnesc este un produs tradițional moldovenesc atestat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale obținut după o rețetă de la bunicii mei, pe care am îmbunătațit-o în timp. Am vizitat sute de gospodării din zona Botoșaniului, de unde am tot adunat rețete tradiționale păstrate cu sfințenie de gospodinele din satele județului, rețete ce vin din istoria curților domnești. Punctul de plecare a fost satul meu natal, Tocileni, aparținând Comunei Stăuceni din judetul Botoșani. În acest sat, după cum știți, s-a născut și a copilarit cel de al cincilea patriarh al României – Teoctist Arapașu”.

Botoșăneanca a intrat în afaceri comercializând făină de grâu, iar apoi s-a reorientat spre producția de dulciuri.

„Am venit la un târg național de pâine, din București, și am constat că bucureștenii sunt dornici să se întoarcă la tradiții, să cumpere produse făcute din ingrediente naturale. De aici a pornit drumul cu acest produs. Am început cu Cozonacul Domnesc. Clienții ne cunosc, ne caută. Venim în fiecare week-end, parcurgem aproape 500 de kilometri de la Botoșani la București, astfel încât locuitorii capitalei să se bucure de produsele tradiționale moldovenești”, a conchis producătoarea de cozonac.

Potrivit unui studiu pilot realizat în perioada mai-iunie 2015 pe un eșantion format din 548 de subiecți, majoritatea consumatorilor de produse tradiționale sunt de gen feminin, cu vârstă cuprinsă între 22 și 55 de ani, sunt căsătoriți, au un copil și sunt absolvenți de liceu sau facultate.

Potrivit tezei de doctorat „Comportamentul și profilul consumatorului de produse agroalimentare tradiționale românești”, aparținând Teodorei-Mihaela Sav (Tarcza), acest tip de consumatori sunt angajați sau liber profesioniști, sunt din mediul urban, iar la vremea realizării studiului aveau un venit mediu lunar net de 800-1.600 lei și peste acesta.

În lucrarea sa, Sav mai spune că, sub aspect „psihografic”, consumatorul român de produse tradiționale este preocupat de starea de sănătate a familiei, a mediului înconjurător și păstrării echilibrului muncă-familie.

De asemenea, acest tip de consumator apreciază produsele tradiționale în special pentru compoziția lor: materie primă sănătoasă, ingrediente naturale, fără conservanți, dar și pentru gustul specific.

 

Inchide