Spotlight: Cum de rezistă Antena 3, România TV sau B1 TV pe piață?

În septembrie, la Antena 3 s-au uitat, în medie, pe minut, vreo 367 de mii de români din întreaga țară, 248 de mii din orașe, dar numai 32 de mii din așa-numitul target comercial, adică telespectatori cu vârste între 18 și 49 de ani din mediul urban. Cifrele sunt referitoare la prime-time, adică intervalul 19.00-23.00, dar cum prea puțini minori se distrează cu televizorul, și cu atât mai puțin cu Mihai Gâdea sau Dana Grecu, reiese destul de clar că vreo 216 mii dintre telespectatorii din orașe ai Antenei 3 au peste 49 de ani. Adică 80-90 la sută.

Situația e asemănătoare și la România TV, și la B1 TV, celelalte două televiziuni care combat bine, de partea unuia sau a altuia dintre partide, de câte ori e nevoie. Postul rupt de Sebastian Ghiță din Realitatea TV a lui Vîntu are 214 mii de telespecatori în urban, dar numai 29 de mii între 18 și 49 de ani. B1 TV are numai 12 mii în 18-49 urban, dintr-un total tot urban de 57 de mii. De ce ne ocupăm de aceste trei televiziuni? Fiindcă tradițional Antena 3 era televiziunea anti-Băsescu, B1 pro-Băsescu, iar România TV, dacă e să-i punem o etichetă asemănătoare, pro-Ponta. Cum și Băsescu, și Ponta sunt note de subsol în politica românească actuală, acum lucrurile nu mai sunt atât de clare. Dar influențele politice sunt în continuare decelate și chibițate, pe drept sau nu, în diferite segmente de grilă ale respectivelor televiziuni.

BREAKING NEWS Judecătorii de la Curtea de Apel din nou nu s-au pus de acord dacă rămâne sau nu în arest Călin Georgescu. Un al treilea judecător este așteptat să dea verdictul

10:18

Gândul de Vreme Sfârșit de săptămână cu ploi și vânt, cum va fi vremea în București. ANM a emis și un cod galben de ceață

10:16

Dar televiziunea are în general un public mult mai bătrân decât acum 10 ani, fiindcă între timp au apărut Facebook-ul, Whatsapp-ul și Netflixul. Așa e, dar hai să comparăm cele trei televizuni de mai sus cu un alt brand de știri, Digi 24. Nu trebuie să fii expert media ca să remarci discursul mult mai potolit și aspirațiile către informație și relevanță ale acestei televiziuni, chiar și atunci când ele nu sunt atinse. Ei bine, față de cei 248 de mii de telespectatori din urban ai Antenei 3, Digi 24 e un fleac, cu numai 44 de mii. În intervalul 18-49 de ani însă, ea are peste două treimi din telespectatorii Antenei 3, adică 21 de mii față de 32 de mii. Și nu ține, vizibil, cu niciun partid sau om politic. Dacă e să te deranjeze ceva, atunci când Antena 3 sau România TV latră, Digi 24 doarme cu botul pe labe.

Bun, dar dacă televiziunile comerciale din toată lumea caută, odată cu advertiserii, publicul mai tânăr de 49 de ani, cum de-o țin lânga pe cablu Antena 3, România TV și B1 TV cu un astfel de public? Să ne uităm puțin la cifrele de afaceri ale celor trei televiziuni. În 2015, Antena 3 a făcut 16,1 milioane de euro, România TV, 4,8 milioane, iar B1 TV, 3,3 milioane. În linii mari, ratingul indică și banii obținuți din zi, iar diferența dintre cifrele de afaceri ale România TV și B1 TV e, în linii la fel de mari, asemănătoare cu cea de public. Ce ne facem cu cele 15 miloane ale Antenei 3? Nu e niciun secret pe piața de media că această televiziune vinde publicitate la pachet cu surorile ei din grupul fondat de Dan Voiculescu, adică Antena Stars, Happy Channel și mai ales Antena 1. Antena 3 face o mulțime de bani conformându-se clișeului aceluia de Powerpoint, „sinergii de grup”. Dacă ar fi singură pe piață, ca România TV sau B1, nu ar mai realiza 16 milioane.

Cu această excepție, banii obținuți din publicitate de televiziunile de știri sunt în orice caz mărunțiș. PRO TV (grupul, care include și lucruri ca Acasă sau Pro Cinema) câștigă, per total, 120-130 de milioane de euro pe an, iar grupul Voiculescu minus Antena 3, vreo 70 de milioane.

Și-atunci, din nou, ce caută pe cablu televiziunile de știri? Românii care au azi peste 49 de ani aveau, în 1989, peste 24 de ani. Era o generație deja formată, care s-a adaptat greu la tranziție. Un telespectator care are azi 55 de ani și timpul să urmărească porcăiala interminabilă de la dezbaterile politice e ori bugetar, ori pensionar. Cu studiile nu stă prea bine – și nici cu veniturile. Pentru el, cutare PSD sau PNL, pe care postul X sau Y îl preamărește sau îl crucifică, e o speranță reală de viață mai bună. Televiziunile de știri sunt destinate electoratului captiv al partidelor. Câștigă prea puțini adepți noi, dar sunt capabile să-i mobilizeze pe cei vechi la vot. Iar în România, după cum se știe, tineretul și oamenii cu inițiativă, din mediul privat, nu prea votează. Altfel spus, un sondaj referitor la câți dintre telespectatorii selecți ai Digi 24 au votat nu există, dar aș putea să pun pariu că puțini. Banii, ratingurile și compoziția publicului se potrivesc foarte bine cu ideea că televiziunile de știri fac orice altceva decât știri, anume propagandă.