Star Trek, cu un pas mai aproape de realitate

Oamenii de știință au anunțat, marți, că au inventat o rază de tractare ce folosește unde acustice de amplitudine înaltă pentru face să leviteze, să se miște și să se rotească obiecte de mici dimensiuni, fără niciun fel de contact fizic cu acestea. Potrivit inventatorilor săi, acest tip de dispozitiv ar putea avea aplicații în medicină și în alte domenii.

„Ca undă mecanică, sunetul poate să exercite forțe semnificative asupra obiectelor. Amintiți-vă de ultima dată când ați mers la un concert, iar pieptul vă vibra pe ritmul muzicii”, a declarat coordonatorul acestui studiu, Asier Marzo, cercetător la Universitatea Bristol din Marea Britanie și la Universitatea Publică Navarra din Spania.

Această rază de tractare, spune Asier Marzo, a putut să miște obiecte cu diametrul de până la 4 milimetri, din polistiren, și poate să controleze poziția și orientarea lucrurilor aflate în levitație.

MOTIVARE Emil Boc a ieșit noaptea să dea la lopată: „Haideți să ne curățăm trotuarele”. Ce i-au răspuns clujenii

00:40

NEWS ALERT Mai multe zone din România sunt afectate de ploaia înghețată, un fenomen meteo periculos pentru șoferi. Cum trebuie reacționat în trafic

23:28

Dispozitivul utilizează ultrasunete cu frecvența de 40 kilohertzi. Auzul uman poate să detecteze doar undele cu frecvențe sub 20 de kilohertzi.

Asier Marzo a descris o potențială aplicație medicală a acestei invenții: „Sunetul nu poate să călătorească prin vidul din spațiu, dar poate să o facă prin apă și prin țesutul uman. O astfel de invenție ar permite manipularea cheagurilor, a calculilor renali, capsulelor de medicamente, a microinstrumentelor chirurgicale și a celulelor în organism fără nicio incizie”.

Viitoarele generații de raze de tractare, mult mai puternice, vor putea să facă să leviteze obiecte mai grele, să le deplaseze pe distanțe mai lungi și să controleze obiecte care plutesc în condiții de imponderabilitate, precum cele din interiorul Stației Spațiale Internaționale (ISS).

Studiul, la care au colaborat și cercetători de la Universitatea Sussex din Marea Britanie și specialiști de la compania Ultrahaptics, a fost publicat în revista Nature Communications.