Afganistanul din România. Avem și noi talibanii noștri! Iar ai noștri sunt mai talibani decât ai lor!
De la o vreme încoace, televiziunile și ziarele din România mor de grija Afganistanului. E o forfotă, printre analiștii de politică externă, ca într-un bazar din mahalaua Kabulului. Se perorează pe marginea regimului politic afgan și a insurgenților, este disecat speech-ul lui Joe Biden privitor la retragerea trupelor, se (re)desenează ad-hoc strategii europene de absorbție a migrației. Valul 4 COVID-19 a rămas în umbra oricărei dezbateri, iar valul de refugiați pare să fi devenit ”cartoful fierbinte” al României. Despre ”războiul civil” din politica noastră, despre talibanii noștri nu se mai șoptește nimic! Da, avem și noi talibanii noștri!
Afganistanul României se suprapune ca o hârtie de calc peste celălalt Afganistan. Cel rebel, față de care America n-a găsit ”un ghid de dresaj” pentru a-l domestici nici în 20 de ani. Și a mai și risipit aiuristic 1.000 de miliarde de dolari – cel puțin așa cum a pretins Biden. Însă unii reclamă că, de fapt, s-ar fi aruncat 2.200 de miliarde, dar nu pe apa Sâmbetei, ci pe apa Amu Daryei, un soi de Dunăre albastră. 2.200 de miliarde! Iar Statelor Unite li se impută că n-au investit nicio lețcaie în educație, ci numai în suportul militarizat. Această cheltuială masivă, neinventariată și lipsită de noimă, ar fi indus și eșecul unui proces al democratizării societății afgane. Dar numai Dumnezeu știe ce și cât! Noi nu vom afla răspunsul vreodată și nici că ne-ar schimba soarta. Pe noi ne ”doare” alt furuncul! Al ”Afganistanului” din România.
Aidoma emiratului islamic din Asia Centrală, și pe noi ne-au ”înfiat” unii. Pe afgani i-au adoptat americanii. Pe noi, Europa! De vreo 30 de ani, nu doar de 20, ca în cazul amărâților pe care televiziunile ni-i derulează obsesiv-compulsiv, suntem și noi incluși într-un proces de reabilitare socială. Iar UE și-a spart pușculița în ultimii ani și a tot finanțat ”proiectul România”! Și ce avem la capătul celor trei decenii de ”aclimatizare” vest-europeană?
Un analfabetism funcțional mai profund ca niciodată, măsură a unei educații costelive, o administrație care nu s-a despăducheat de corupție, un sistem de sănătate maladiv și o economie gâfâindă, dezafectată. Cu alte cuvinte, un eșec european!
În România, ”talibanii” nu se autodetonează, ci detonează bugete publice. Ei nu se sinucid, ci ucid națiunea. Așa-zisul lor Coran este ”Legea achizițiilor publice”. În numele ei, comit ambuscade la adresa economiei. Talibanii noștri deturnează fonduri, nu convoaie umanitare.
”Sharia” talibanilor conlocuitori cu noi e legea nesfântă a bădărăniei, a țopeniei. Dacă talibanii lor marginalizează femeile, ai noștri le expediază trivial ”la cratiță” și le umilesc în sânul Parlamentului. Vi-l mai amintiți, poate, pe defunctul politic Șerban Nicolae și replicile lui care purtau nuanțele unor execuții publice!
Buruienoasa clasă politică din România este populată de talibanii lumii noi, de interese tribale, nici măcar partinice. De altfel, fratricidele din PSD și, de curând, din PNL dovedesc faptul că ideologiile politice sunt mult mai fragmentate. Că nu există concordie nici între membri ai aceleiași filiale, darămite ai aceluiași partid în ansamblul său.
În talibanismul timpuriu din România, în epoca mineriadelor, ai noștri acționau cu bâta, nu cu lansatoarele de rachete rusești. Între timp, s-au emancipat. Azi, au cămăși apretate, costume de la Tom Ford sau Ermenegildo Zegna și atentează infatigabil la educație, cultură și la finanțele publice. Sunt mullahii de modă nouă. Presa i-a mai numit și ”băieții deștepți”. O sintagmă care cuplează cu dezastrele acestei țări!
Strigătul lor de luptă, războinic, are o muzicalitate apropiată de cel al teroriștilor islamici. Ei au parafrazat ”Allahu Akbar” (perceput ca ”un mod de viață” printre talibanii originali) și l-au adaptat în ”Allahu Ai ban”! Pentru ei, banul dictează. El este religia lor. Este ”ochiul” talibanilor lumii noi. Al talibanilor din România, care, cum-se-vede!, sunt mai talibani decât ai lor!
Acesta e Afganistanul nostru și, departe de a fi vreo profeție, ar fi la fel de traumatizant ca al lor când – ipotetic – UE și-ar putea retrage, la un moment dat, investițiile de aici. Atunci, CNN sau Fox News ar putea transmite scene dramatice cu ”refugiați” români care vor sări gardurile Europei, cu speranța că vor reuși să supraviețuiască într-o ”lume mai bună”, capitalistă. Iar noi, ”băieți deștepți”, nu ne vom asuma vreo culpă și vom găsi alibi în faptul că UE – așa cum sunt acuzate, acum, Statele Unite – a investit fără folos în dezamăgitorul ”proiect România”. Și că aceeași UE a aruncat miliardele de euro (câte or fi!) pe apele Mureșului, Oltului sau Siretului! Adică pe apa Sâmbetei!