Monstrul cu două capete care zâmbește guvernanților, dar îi îngrozește pe români

Inflația a devenit, oficial, principala amenințare de astăzi la adresa românilor. Pe la începutul anului, Guvernul și Banca Națională se lăudau cu o rată anuală a inflației de sub 3% în decembrie anul acesta. Cu fiecare lună care trecea, mai aflam de la banca centrală câte o nouă prognoză: ba 5%, ba 6%, acum au ajuns pe la 7,5%.

Deși la final de octombrie, prețurile sunt oficial crescute cu 7,9%, guvernatorul Isărescu ne spune că inflația se va mai tempera. Ba chiar în perioada de iarnă, lucru mai rar văzut (spre deloc) până acum. Motiv pentru Banca Națională să nu crească dobânda de referință cu mai mult de 0,25%, la invizibilul prag de 1,75%. Un fel de-a ne spune că nu prea este impresionată de nivelul de azi al inflației.  Poate perioada antediluviană, de când  ocupă guvernatorul Isărescu fotoliul din fruntea băncii centrale, l-a învățat prudența. Sau poate vârsta l-a făcut mai timid decât era față de noua generație de pletoși de la butoanele sistemului.

Cert este că Banca Națională nu prea vede vreo mare problemă cu prețurile în țărișoara noastră. E drept că, la ce salarii sunt prin palatul băncii, nu prea mai contează dacă un kilogram de cartofi costă 2 lei sau 10 lei…

EXCLUSIV Război total între USR și Nicușor Dan? Bușcu: Dacă președintele încearcă o schemă Veștea, populația va trece de partea USR

11:41

SCANDALOS Magistraţii acuză USR că vrea să readucă DNA şi SRI în actul de cercetare, cu proiectele de reformă a justiţiei. Buzoianu dă vina pe AUR şi PSD

11:37

De ce nu sunt deloc îngrijorați mai-marii acestui stat de inflație?  Simplu, pentru că pe ei nu-i prea interesează ce va fi cu România peste cinci ani sau peste zece ani, ci doar ce va fi mâine, ce vor scrie ziarele de a doua zi. Se uită, adică la desaga care se umple azi. Căci, fără îndoială, umflarea prețurilor aduce mai mulți bani la buget. Și un PIB mai mare, bun de pus în rama statisticii.

Bunăoară, la începutul anului, atunci când s-a făcut bugetul pe acest an, România era programată să atingă un Produs Intern Brut (PIB) de 1116 miliarde de lei, cu peste 70 de miliarde de lei mai mult decât în 2020, cu o creștere a prețurilor de 2,5%:

Sursa: https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/proiectbugetdestat2021/Raportbuget2021.doc

Numai că inflația nu s-a rezumat la 2,5%, ci sărea de 5% prin august. Motiv pentru Guvern să crească prognoza de PIB, în septembrie, cu aproape 60 de miliarde de lei, la 1174 miliarde de lei.

Ei, și ce mare scofală cu creșterea unei prognoze? Păi e o mare găselniță pentru guvernanți, căci așa și-au crescut și veniturile bugetare, dar și (căci aici doreau să ajungă) cheltuielile bugetare. Astfel încât, în septembrie, guvernul o pune de-o rectificare ce-i dă dreptul să cheltuie mai mult.

Simplu spus, din cele 60 de miliarde de lei în plus la PIB, Guvernul s-a ales cu 18 miliarde de lei în plus la buget (de la 364 miliarde de lei venituri la 382 miliarde de lei venituri) și și-a dat dreptul să cheltuie 22 de miliarde de lei în plus (de la 444 miliarde de lei la 366 miliarde de lei cheltuieli), astfel încât deficitul bugetar a fost crescut, din cauza inflației, cu aproape 4 miliarde de lei!

Sursa: http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie%20CF%20rectificare%201%202021.pdf

Și pentru a fi cât se poate de clar: inflația îi aduce Guvernului un plus de 5 miliarde de lei din TVA și 1,5 miliarde de lei din accize, peste 4 miliarde de lei din contribuții sociale, peste 2 miliarde de lei din impozite pe profit și peste 1 miliard de lei din impozitul pe venit, la care se adaugă 1 miliard de lei din dividende de la companiile de stat.

Și tot inflația îi dă Guvernului 4 miliarde de lei în plus pentru cheltuielile cu „bunuri și servicii”(cumpărăturile de zi cu zi ale statului), plus 6 miliarde de lei la „cheltuieli de capital” (adică investiții ), plus 4 miliarde de lei la „alte transferuri”. Bonus a venit și dublarea fondului de rezervă, distribuit discreționar către primarii aleși pe sprânceană.

Trăgând linie, observăm că guvernanții și-au cam rezolvat problema, alimentând din inflație sumele de bani pe care le puteau cheltui pentru voturile de la congresul cu 5.000 de oameni și 70.000 de mici cu muștar și pentru propășirea propriei clientele.

Românul, în schimb, s-a ales cu facturi de gaze crescute cu peste 46%, cu facturi de electricitate crescute cu peste 24%, cu benzina și motorina mai scumpe cu 24%, cu uleiul scumpit cu 21% și banalii cartofi cu 18%. Cu pensiile înghețate și cu salariile crescute cu mai puțin de 6%, deci mult sub rata inflației.

Cu alte cuvinte, creșterea de prețuri i-a adus Guvernului mai mulți bani, dar ne-a redus nouă puterea de cumpărare. Monstrul bicefal al inflației suflă, dintr-un cap, bani pentru guvernanți și, din celălalt cap, sărăcie către populație și economie.

Ce se întâmplă, însă, în economie sub asaltul monstrului inflaționist? Păi același lucru: companiile din energie se îmbogățesc (spre umplerea buzunarelor statului și a câtorva state străine), iar companiile din economia reală sărăcesc.

Hai să ne uităm un pic peste rezultatele anunțate de diferite companii la șase luni:

• cel mai mare producător de electricitate, Hidroelectrica, are un profit gigantic de peste 2,6 miliarde de lei (mai mult decât dublu față de anul trecut),
• Romgaz raportează un profit de 1,16 miliarde de lei (cu 23% mai mult decât anul trecut),
• Nuclearelectrica se bucură de un profit de 641 milioane de lei (în creștere cu 34% față de anul trecut),
• Oil Terminal are 19 milioane de lei profit (mai mare cu 90% față de anul trecut),
• Enel raportează 271 de milioane de euro profit (la afaceri de peste 1 miliard de euro),
• Electrica vine și ea cu un profit de peste 70 de milioane de euro.

La polul celălalt, cel mai mare consumator de electricitate din țară, fabrica de aluminiu ALRO Slatina (cu cifră de afaceri de 2,5 miliarde de lei) trece de la un profit de 273 de milioane de lei (în primele 9 luni din 2020) la o pierdere de 25 de milioane de lei în primele 9 luni din 2021.

Exemplu simplu și didactic: statul, care controlează peste trei sferturi din producția de energie, s-a bucurat de creșterea prețurilor la energie dar, în schimb, omoară industria prelucrătoare.

Numai că, puhoiul de bani din scumpirea energiei, care a alimentat bugetul anul acesta, la anul va fi lipsă, din cauza pierderilor contabilizate acum de restul economiei. Iar inflația va inhiba și consumul populației, generând o moleșire a economiei. Deci și a bugetului vostru, stimați politicieni.

Până la urmă, asta înseamnă gândire „mică” și lipsă de viziune: guvernanții protejează câteva firme energetice, ucigând restul industriei și sărăcind populația.