AVOCAT: OUG pe legile justiției STABILEȘTE pașii în numirea procurorilor-șefi

AVOCAT: OUG pe legile justiției STABILEȘTE pașii în numirea procurorilor-șefi
OUG pe legile justiției, care prevede introducerea prevederii potrivit căreia selecția procurorilor-șefi se face pe baza unui interviu realizat de ministrul Justiției, stabilește pașii pe care acesta îi are de urmat, procedura în sine rămânând însă aceeași, arată avocatul Cătălin Oncescu.

Premierul Viorica Dăncilă explică în deschiderea ședinței de guvern motivele pentru care va fi adoptată OUG pentru modificarea legilor justiției.

Au fost analizate cele mai importante modificări propuse prin proiectul Ordonanței de urgență, în forma lui actuală.

Articolul I din proiectul Ordonanței de urgență se referă la articolul 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, fiind propusă introducerea unui nou alineat (11):

„(11) În vederea formulării propunerilor de numire în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1), ministrul Justiției organizează o procedură de selecție, pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidații susțin un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care și-au depus candidatura. În vederea asigurării transparenței, audierea candidaților se transmite în direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justiției, se înregistrează și se publică pe pagina de internet a ministerului”.

Având în vedere că se propune introducerea unui nou alineat, este evident că nu se poate face o comparație cu actuala formă, deoarece nu există. Însă, având în vedere că dispozițiile noului alineat (11) fac trimitere la alineatul (1), considerăm că enunțarea acestora este relevantă:

„(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestuia sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

Prin urmare, noul alineat (11) are menirea de a stabili procedura prin care Ministrul Justiției alege și ulterior propune Președintelui României numirea unui procuror pentru funcțiile respective de conducere, astfel cum sunt enumerate în alineatul (1).

Noul alineat (11) nu aduce nicio modificare cu privire la procedura de numire, aceasta fiind – în continuare – atributul Președintelui României. Așa cum se observă, acest nou alineat doar stabilește pașii pe care trebuie să îi urmeze Ministrul Justiției înainte de a propune Președintelui României spre numire un procuror pentru o anumită funcție de conducere. De precizat că această procedură de selecție și propunere care este în sarcina Ministrului Justiției nu a cunoscut o reglementare specifică și transparentă, astfel că – din punctul de vedere al publicului – se poate spune că era o procedură secretă.

Cu privire la Articolul II al Ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, trebuie menționat că acesta privește Legea nr. 242/2018, promulgată prin Decretul nr. 846 din 12.10.2018, lege care modifică și completează Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

În primul rând, este vizat alineatul (7) al Articolul 57 din Legea nr. 303/2004, forma propusă prin Ordonanța de urgență fiind următoarea:

„(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegați, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcții de conducere, dispozițiile alin. (1) – (6) fiind aplicabile în mod corespunzător. Delegarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se dispune cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori.”

Spre comparație, forma actuală a alineatului (7), conform Legii nr. 242/2018, este:

„(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegați, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcții de conducere, dispozițiile alin. (1) – (6) fiind aplicabile în mod corespunzător.”

Până la adoptarea Legii nr. 242/2018, delegarea procurorilor de la parchetul la care funcționau la un alt parchet (indiferent de grad) se dispunea, prin Ordin, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Așa cum se observă, Legea nr. 242/2018 modifică această procedură, numirea urmând să fie realizată prin aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (1) – (6) ale articolului 57.

La rândul lor, aceste prime alineate stabilesc că, în cazul delegării judecătorilor de la la instanța la care funcționează la o altă instanță, se pronunță plenul Consiliul Superior al Magistraturii, iar în cazul delegării într-o funcție de conducere, se pronunță Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Modificarea propusă prin Ordonanța de Urgență are forma unei completări la forma actuală, în sensul că „Delegarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se dispune cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori”.

Consiliul Superior al Magistraturii („CSM”) este alcătuit din 19 membri, din care: 9 judecători și 5 procurori, 2 reprezentanți ai societății civile, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, ministrul justiției și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Cei 9 judecători și 5 procurori, aleși în adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, compun cele două secții ale CSM: Secția pentru judecători și Secția pentru procurori. Iar cele două secții, împreună cu cei 2 reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului care se bucură de înalta reputație profesională și morală, formează plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, precizarea regăsită în propunerea de modificare a alineatului (7), prin raportare și la dispozițiile alin. (1) – (6) care trebuie aplicate în mod corespunzător, demonstrează că delegarea unui procuror de la parchetul unde funcționează la un alt parchet se va dispune de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, iar când delegarea unui procuror privește o funcție de conducere, aceasta se va dispune de Secția pentru procurori din cadrul CSM.

Excepție va face situația în care delegarea unui procuror privește Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție când, delegarea se va dispune doar de către Secția pentru procurori (chiar și atunci când este o simplă delegare care nu privește o funcție de conducere).

În al doilea rând, este vizat Articolul 96 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor care reglementează răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, precum și acțiunea în regres a statului împotriva judecătorilor și procurorilor care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență. Prin proiectul inițial de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 (adoptat de Parlament în Decembrie 2017) s-a propus modificarea dispozițiilor articolului 96 însă forma inițială a proiectului și a modificării propuse obliga statul să își exercite automat dreptul de regres împotriva judecătorilor și procurorilor, dispoziția în cauză fiind declarată neconstituțională prin Decizia nr. 45 din 30 ianuarie 2018.

Prin aceeași decizie, Curtea Constituțională a României a analizat și procedura stabilită de dispozițiile articolului 96 din Legea nr. 303/2004 (astfel cum a fost propusă prin proiectul de lege) concluzionând că „statul trebuie să realizeze o primă evaluare și nu să introducă mecanic o asemenea acțiune. Astfel, statul, prin reprezentanții săi, va trebui să formuleze acțiuni în regres numai dacă în urma evaluării realizate la nivelul acestuia se apreciază că există gravă neglijență sau rea-credință”.

În consecință, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost amendat pentru a fi pus în acord cu cele stabilite de Curtea Constituțională a României, alineatul (7) al articolului 96 stabilind că, în termen de două luni de la comunicarea hotărârii definitive prin care Statul a fost obligat la repararea prejudiciului cauzat de eroarea judiciară, Ministerul Finanțelor Publice va sesiza Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciara a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcției cu reacredință sau gravă neglijență.

De asemenea, proiectul de Lege amendat în urma concluziilor Curții Constituționale (devenit recent Legea nr. 242/2018) a prevăzut și următoarele dispoziții în cuprinsul alineatului (8):

„(8) Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecției Judiciare prevăzut la alin. (7) și al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcției cu rea credință sau gravă neglijență. Termenul de exercitare a acțiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecției Judiciare”.

Modificarea regăsită în Ordonanța de urgență analizată în acest material privește alineatul (8), prezentat anterior, dar stabilește și introducerea unor noi alineate, respectiv (81) și (82):

„(8) Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecției Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de către judecător sau procuror a funcției cu rea-credință sau gravă neglijență.
„(81) Împotriva raportului prevăzut la alin. (8) părțile interesate pot formula contestație în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul în a cărui circumscripție domiciliază reclamantul. Hotărârea pronunțată este definitivă.
(82) Termenul de exercitare a acțiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării hotărârii prevăzute la alin. (81) sau, după caz, de la data expirării termenului de contestare a raportului prevăzut la alin. (8).”
Se observă că modificarea adusă de OUG cu privire la alineatul (8) elimină din redactare sintagma „și al propriei evaluări”, rezultând astfel că singurul criteriu care va determina exercitarea acțiunii în regres împotriva judecătorului sau procurorului este Raportul consultativ al Inspecției Judiciare. Prin a doua modificare a dispozițiilor alineatul (8) a fost eliminat în totalitate termenul de exercitare a acțiunii în regres stabilit la 6 luni, devenind astfel aplicabil termenul general al prescripției extinctive (3 ani).

Așadar, dacă în baza raportului consultativ al Inspecției Judiciare va rezulta că eroarea judiciară nu a fost cauzată ca urmare a exercitării de către judecător sau procuror a funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, atunci Statul nu va mai declanșa acțiunea în regres.

Cu toate acestea, noul alineat (81) propus prin această Ordonanță de urgență arată că, împotriva raportului consultativ al Inspecției Judiciare părțile interesate pot formula contestație în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul în a cărui circumscripție domiciliază reclamantul, hotărârea pronunțată fiind definitivă.

Aceasta înseamnă că, în cazul emiterii unui raport consultativ prin care se stabilește că un anumit judecător sau procuror a exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență, urmând a fi declanșată astfel acțiunea în regres, judecătorul sau procurorul vizat ar putea contesta respectivul act în fața unei instanțe de judecată, mai precis la tribunalul în a cărui circumscripție domiciliază.

În mod similar, în cazul emiterii unui raport consultativ prin care se stabilește că un anumit judecător sau procuror nu și-a exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență, persoana vătămată în urma erorii judiciare poate contesta raport consultativ în fața tribunalului în a cărui circumscripție domiciliază, dacă dorește declanșarea acțiunii în regres împotriva judecătorului sau procurorului.

Articolul IV al Ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției se referă la Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. O modificarea notabilă propusă prin proiectul Ordonanței de urgență privește dispozițiile articolului 44, fiind introdus un nou alineat (31).

În prezent, articolul 44 stabilește că acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de judecători, procurori și magistrați-asistenți se exercită de Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar. Noul alineat (31) completează procedura actuală stabilind că „acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de judecători sau procurori poate fi exercitată și de ministrul justiției. Verificările prealabile, pentru a se stabili dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, precum și cercetarea disciplinară, se efectuează de către Inspecția Judiciară, la solicitarea ministrului justiției, prevederile prezentei secțiuni fiind aplicabile în mod corespunzător”.

Este de precizat că, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește, prin secțiile sale, rolul de instanță de judecată, acesta fiind învestit prin exercitarea acțiunii disciplinare.

Dacă, până în prezent, doar Inspecția Judiciară putea sesiza Consiliul Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, prin declanșarea/exercitarea acțiunii disciplinare, modificarea propusă prin Ordonanța de urgență conferă această competență și Ministrului Justiției.

Cu toate acestea, verificările prealabile, pentru a se stabili dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, precum și cercetarea disciplinară, rămân în continuare în competența exclusivă a Inspecției Judiciare, cu completarea că și Ministrului Justiției poate solicita cercetarea disciplinară prealabilă (efectuată de Inspecția Judiciară).

În mod evident că, în situația în care s-a efectuat cercetarea disciplinară fiind constatate abateri disciplinare săvârșite de judecători și procurori, chiar Inspecția Judiciară va sesiza Consiliul Superior al Magistraturii în vederea atragerii răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor vizați în cursul cercetării disciplinare prealabile, fără a mai fi nevoie de intervenția Ministrului Justiției.

Așadar, rămâne cazul în care în urma cercetării disciplinare nu s-au constatat abateri disciplinare săvârșite de judecători și procurori cercetați, iar Inspecția Judiciară nu va sesiza Consiliul Superior al Magistraturii. Însă, prin modificarea propusă prin această Ordonanță de Urgență, ar fi posibilă ca, în această situație ipotetică, chiar dacă Inspecția Judiciară nu a constatat abateri disciplinare, Ministrul Justiției (fiind probabil și cel care a solicitat Inspecției Judiciare să efectueze cercetarea disciplinară prealabilă) va putea totuși declanșa acțiunea disciplinară și va solicita Consiliului Superior al Magistraturii să se pronunțe cu privire la abaterile disciplinare reclamate Inspecției Judiciare.

Această ipoteză este cel puțin ciudată deoarece Consiliului Superior al Magistraturii va fi pus în situația de a se pronunța în domeniul răspunderii disciplinare a unor judecători și procurori, în condițiile în care Inspecția Judiciară s-a pronunțat deja și a dispus respingerea sesizării, constatând, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acțiunii (altfel, spus, nu a constatat abateri disciplinare).

Sunt relevante și dispozițiile Articolului VI din Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, acestea referindu-se la tema pensionării anticipate a magistraților, dezbătută de altfel și în spațiul public, concluziile generale fiind în sensul că mulți magistrați vor alege varianta pensionării anticipate, blocarea sistemului judiciar din România fiind iminentă.

Prin proiectul Legii de modificarea și completarea a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (devenit Legea nr. 242/2018), dispozițiile articolului 82 alineatul (3) au fost modificate, stabilindu-se că, și înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și judecătorii și magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională cu o vechime între 20 și 25 de ani numai în aceste funcții, vor beneficia de pensia de serviciu, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în aceste funcții.

Prin Ordonanța de urgență (draft), mai precis prin dispozițiile Articolului VI din această ordonanță, s-a propus amânarea intrării în vigoare, până la data de 31 decembrie 2022, a modificării prezentate mai sus în ceea ce privește alin. (3) al art. 82 din Legea nr. 303/2004. În consecință, va rămâne în vigoare forma actuală a alin. (3) al art. 82:

„(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în magistratură”.

Articolului VII din Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției rezolvă probleme apărute în procesele aflate deja pe rolul instanțelor de judecată, ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 207/2018 alineatului (2) al art. 54 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Înainte de modificare, alineatul (2) arăta că apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel. După modificare, s-a stabilit că atât apelurile, cât și recursurile, se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.

Cu ocazia punerii în aplicare a acestor noi dispoziții s-a observat că schemele de personal de la nivelul instanțelor judecătorești sunt subdimensionate, astfel încât nu putea fi asigurat numărul de judecători impus de modificările aduse prin Legea nr. 207/2018 (intrată în vigoare la 23 iulie 2018).

Prin urmare, Articolul VII din Ordonanța de urgență stabilește că dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2020. Se mai arată că, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei Ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judecă în complet forma din 2 judecători.

Articolului VII din Ordonanța de urgență conține prevederi speciale referitoare la cauzele penale, stabilind că dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanță începând cu 1 ianuarie 2020. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanță începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se judecă în complet format din 2 judecători.

Nu în ultimul rând, Articolul VIII al Ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției conține următoarele prevederi:

„Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, își desfășoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției Naționale Anticorupție, precum și în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcție în cadrul acestora dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Considerăm că aceste dispoziții vizează, în primul rând, acele situații în care s-a recurs la o „promovare mascată” a unor procurori la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție însă aceștia au un grad inferior (ex.: grad de parchet de pe lângă tribunal sau grad de parchet de pe lângă curte de apel). Cel mai frecvent, „promovarea mascată” se realizează prin delegări succesive care se întind pe perioade de mai mulți ani și exista chiar posibilitatea ca un procuror cu grad de parchet de pe lângă tribunal să instrumenteze dosare penale la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Apoi, se poate considera că aceste dispoziții se referă și la modificările aduse de Legea 207/2018 cu privire la procedura de numire în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism („DIICOT”) și Direcția Națională Anticorupție („DNA”), cea mai importantă fiind condiția vechimii de cel puțin 8 ani în funcția de procuror sau judecător (în locul celei de 6 ani).

Prin urmare, având în vedere cele stabilite de Articolul VIII al Ordonanței de urgență, în cazul în care un procuror își desfășoară deja activitatea în cadrul DIICOT sau DNA, dar nu are o vechime de cel puțin 8 ani în funcția de procuror sau judecător, înseamnă că nu va mai putea rămâne în funcție, deoarece nu îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

BOMBĂ în televiziune! Dan Capatos, scos de pe Antena 1! Chiar prezentatorul a făcut anunțul
FOTO. Cele mai fierbinţi imagini cu Andra! Lipsită de inhibiţii, ea şi-a lăsat formele la...
Ce s-a ales de Patrick Cioacă, fiul Elodiei. Ce decizie radicală a luat băiatul după...
Ce salarii au angajații RCS & RDS. Se câștigă mai bine decât ai fi crezut
FOTO. Cele mai fierbinţi imagini cu Andra! Lipsită de inhibiţii, ea şi-a lăsat formele la...
Ce e pe cale să se întâmple cu pensiile românilor. Decizie importantă, azi, în Parlament
Demisie în Cehia pe fondul creşterii cazurilor de coronavirus. „Este obosit, dezgustat de politică şi...
BOMBĂ în televiziune! Dan Capatos, scos de pe Antena 1! Chiar prezentatorul a făcut anunțul
Un milionar și-a testat iubita! A anunțat-o că a rămas fara niciun ban! Reacția ei...
A ridicat DRONA să cerceteze o zonă. Când s-a uitat pe filmare a rămas PERPLEX
Andreea Marin, ipostază unică alături de Violeta și Radu! Frații Bănică au atras toate privirile....
ANM îi avertizează pe români! Va fi prăpăd în următoarele zile
Nelu Tătaru anunţă când vom scăpa de coronavirus
Alimentul care îți otrăvește ficatul. TOP 15 mâncăruri de evitat dacă ai ficatul gras
Descoperă România cum nu ai mai văzut-o. Destinaţii de vacanţă magice la doi paşi de...
Compania care schimbă toată piaţa auto. Cum arată maşina creată de ei, care sperie toţi...
×
GÂNDUL LIVE 22.09.2020

Urmăriți GÂNDUL LIVEAu avut o nuntă cu peripeții. Autoritățile locale din Cluj-Napoca au ridicat mașina parcată neregulamentar de doi tineri căsătoriți. După nuntă, mirii se opriseră pentru zece minute să facă poze în parc. Astfel, mireasa a avut parte de o surpriză neplăcută: a privit neputincioasă cum i se ridică automobilul https://www.gandul.ro/19507743Călin Popescu Tăriceanu și Dragoș Bucurenci, printre invitații Emmei Zeicescu

Publicată de Gandul pe Marţi, 22 septembrie 2020
Gândul LIVE!
Inchide