Ce șanse are Klaus Iohannis să o înlocuiască pe URSULA von der Leyen la șefia Comisiei Europene

Deși are mari șanse să rămână președintele Comisiei Europene în următorii cinci ani, Ursula von der Leyen are câțiva adversari ce i-ar putea lua locul. 

Mandatul ei a fost plin de evenimente: pandemia de coronavirus din 2020, restricțiile pandemice, vaccinarea și introducerea certificatului verde în 2021, începerea invaziei Ucrainei de către Rusia și a crizei energetice în 2022, începerea războiului din Gaza în 2023 și agravarea inflației.

Partidul Popular European este în scădere în preferințele alegătorilor europeni. Chiar dacă partidele de stânga și cele de extremă dreapta sunt în ascensiune în sondaje, partidele liberal-conservatoare afiliate cu Partidul Popular European încă se situează pe primul loc.

ECONOMIE Lovitură pe piața românească de turism. Compania poloneză eTravel a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni al unei firme importante din România

12:36

ULTIMA ORĂ MApN a depistat o nouă țintă aeriană lângă localitatea Vâlcove, la frontiera cu Ucraina. Două avioane F-16 au fost ridicate de la sol

11:43

Klaus Iohannis are cele mai mari șanse să devină succesorul președintelui Ursula von der Leyen. După el este premierul Croației

Potrivit Politico, doi politicieni est-europeni sunt creditați cu cele mai mari șanse să obțină președinția Comisiei Europene, acum sau peste cinci ani.  Primul este președintele României, Klaus Iohannis (cu șanse de 3/5). Al doilea este Andrej Plenkovic, premierul Croației (tot cu 3/5).

Autorii articolului de pe Politico susțin că România, țara considerată cea mai înapoiată și coruptă din UE,  este condusă cu o mână fermă de către Klaus Iohannis, ca unul dintre cei mai îndrăgiți lideri europeni conservatori. Emmanuel Macron și Olaf Scholz și-au arătat aprecierile față de președintele țării noastre, singura care mai furnizează arme la liber Ucrainei și nu a impus restricții asupra cerealelor ucrainene, spre deosebire de Ungaria, Bulgaria, Slovacia și Polonia.  Liderul de la București, de origine sasă, este un vorbitor fluent de germană.  În ultimii 10 ani, alături de Polonia, România a devenit principalul pilon al flancului estic NATO după achiziționarea de aeronave și rachete americane. Dar lansarea candidaturii la șefia NATO împotriva premierului olandez Mark Rutte (sprijinit de americani) îl fac dezagreabil pentru a candida la funcție.

Andrej Plenkovic, dacă ar fi ales, ar fi un semnal pozitiv pentru orice țară est-europeană care aspiră să adere la UE (Croația a fost ultima țară care a aderat, în 2013). Conduce guvernul din 2016 și are capacitatea de a lucra cu liderii europeni. El a negat că urmărește să-i ia locul Ursulei. Oricare dintre ei ar putea deveni primul est-european care ocupă această funcție.

Mario Draghi și Roberta Metsola, șanse medii să o succeadă pe Ursula von der Leyen

Mario Draghi, fostul premier în vârstă de 76 ani are șanse medii să-i ia locul Ursulei (2/5), fiind și fost președinte al Băncii Centrale Europene. Este apropiat al președintelui Emmanuel Macron. Are o experiență îndelungată în politica europeană. Dar nu are o ideologie clară.

Roberta Metsola, primul oficial european care a vizitat Kievul imediat după invazia rusească din 2022,  are experiență ca președinte al Parlamentului European în prezent.

Dacă oricare dintre cei doi ar ajunge președinte al Comisiei Europene, supremația UE ar reveni din nou spațiului mediteraneean. Ultima oară când UE a avut lideri din această regiune a fost între 1999 și 2014: spaniolul Manuel Marin, italianul Romano Prodi și Jose Manuel Barroso. Metsola se înțelege bine cu premierii Greciei și Poloniei. Pe de altă parte, Malta fiind o țară mică, și pentru că ea are o perspectivă conservatoare asupra avortului, nu prea are șanse să capete funcția în viitorul apropiat, scrie Politico.