Direcția legislație a CSM critică proiectul grațierii: „Poate crea un sentiment de insecuritate socială”

Ministerul Justiției a înaintat CSM proiectul de Lege cu privire la grațierea pedepselor cu închisoare de până la cinci ani inclusiv pentru a fi avizat, magistrații urmând să discute acest subiect în ședința Plenului din data de 28 februarie.

Direcția legislație, documentare și contencios a redactat un punct de vedere în care se precizează că punerea în libertate a unui număr semnificativ de persoane cu antecedente penale poate crea un sentiment de insecuritate socială.

„Având în vedere că pedeapsa aplicată printr-o hotărâre judecătorească definitivă trebuie să fie executată pentru a-și îndeplini funcțiile și scopul, apreciem că punerea în libertate a unui număr semnificativ de persoane cu antecedente penale (prin proiect propunându-se grațierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la cinci ani inclusiv) este de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială”, se arată în documentul Direcției legislație, documentare și contencios din cadrul CSM.

EXCLUSIV Lăutarul criminal Gicuță din Apărători, mutat într-o celulă destinată celor mai periculoși deținuți. Manelistul și-ar fi snopit în bătaie un coleg de cameră

05:00

NEWS ALERT Un consilier PNL a tras cu arma, atunci când Poliția a descins la locuința sa pentru percheziții. Reținut, alături de directorul Companiei de Apă Olt, pentru cămătărie și șantaj

23:31

Mai precis, magistrații susțin că legea nu ar trebui să se aplice persoanelor care au săvârșit fapte penale deosebit de grave și care prezintă pericol social deosebit, subliniind că pedepsele prevăzute de noul Cod penal sunt mai mici decât cele prevăzute în Codul penal din 1968, astfel că, în prezent, aplicarea unei pedepse de cinci ani pentru o persoană aflată la prima infracțiune este consecința săvârșirii unei fapte grave.

Magistrații sunt de părere că de Legea grațierii pot beneficia și condamnații cu pedepse de peste cinci ani, în situația în care au comis mai multe infracțiuni pentru care s-au aplicat pedepse care au fost contopite, în condițiile în care grațierea colectivă se aplică pentru fiecare dintre infracțiuni și nu pentru pedeapsa rezultantă.

De asemenea, dispozițiile art. 2 sunt imprecise prin felul în care sunt formulate și pot da naștere unor interpretări diferite în practiva instanțelor. Concret, art. 2 propune grațierii parțiale femeile însărcinate și persoane care sunt unic întreținător de familie și au în întreținere minori de până la 14 ani, fără a menționa dacă sunt vizate și persoanele care au pedepse mai mari de cinci ani.

„În lipsa unei precizări în cuprinsul art. 2 în sensul că acest articol vizează pedepsele a căror durată este mai mare de cinci ani, s-ar putea ajunge la concluzia că art. 2 are caracterul unei norme speciale care s-ar aplica în ipotezele prevăzute în textul acestui articol. Într-o asemenea interpretare s-ar putea ajunge într-o situație absurdă, în care persoanele care se află în situațiile special enumerate la art. 2 și cărora le-au fost aplicate pedepse mai mici de cinci ani să beneficieze de reducerea pedepsei doar cu ½, creându-li-se astfel o situație mai grea decât persoanelor în privința cărora nu sunt incidente motivele umanitare menționate”, se arată în document.

Membrii CSM mai spun că sintagma „persoane care sunt unic întreținător de familie” va genera serioase disfuncționalități în aplicarea actului normativ, deoarece ar fi nevoie de prezentarea unor dovezi în acest sens, iar decizia asupra aplicării unei eventuale grațieri trebuie să fie luată de urgență. Prin urmare, sintagma ar trebui definită în cuprinsul actului normativ.

Magistrații atrag atenția că proiectul de Lege nu cuprinde dispoziții cu privire la efectele grațierii asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiționat sau sub supraveghere, în condițiile în care în vechiul Cod penal grațierea producea efecte și cu privire la aceste pedepse. Totuși, art. 160 alin. 4 din noul Cod penal prevede că grațierea nu are efect asupra pedepselor a căror executare este suspendată sub supraveghere, în afară de cazul în care se dispune altfel prin actul de grațiere. În consecință, în lipsa unor prevederi clare, persoanele condamnate cu suspendare sub supraveghere nu vor beneficia de clemență.

În ceea ce privește faptele pe care legea le pedepsește ca infracțiune consumată sau ca tentativă, precum și participarea la comiterea acestora în calitate de coautor, instigator sau complice, magistrații apreciază că „pentru respectarea cerinței de claritate și previzibilitate a actului normativ, precum și pentru evitarea unor situații de interpretare neunitară, este necesar să se precizeze expres dacă excepțiile enumerate în articolul 5 includ și forma tentată a infracțiunilor respective.”

Proiectul de Lege privind grațierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la cinci ani inclusiv și de grațiere în parte a femeilor gravide și a persoanelor care au întreținere minori cu vârsta de până la 14 ani a fost trimis spre avizare către CSM, urmând să fie discutat în ședința Plenului din 28 februarie.

În expunerea de motive, actul normativ este justificat prin condițiile precare din penitenciare, supraaglomerarea și condamnările împotriva statului român pronunțate de CEDO.