Liviu Dragnea va fi votat duminică noul președinte al PSD. Cum arătau în urmă cu 10 ani alegerile din partid

Redactor:
Ștefan Pană
Liviu Dragnea va fi votat duminică noul președinte al PSD. Cum arătau în urmă cu 10 ani alegerile din partid
Alegerile de duminică din PSD, primul scrutin la care sunt chemați să voteze toți membrii, îl vor face pe Liviu Dragnea al șaselea președinte al PSD

Liviu Dragnea va fi ales duminică președinte al PSD, într-un scrutin organizat în premieră în partid, prin care liderul formațiunii este votat de către toți membrii PSD. Modificarea a fost adusă Statutului partidului în 2013.

De la „tovarășul Adrian Năstase” la Mircea Geoană

În 2005, Adrian Năstase se retrăgea din funcție ca urmare a pierderii alegerilor prezidențiale în fața lui Traian Băsescu. Ion Iliescu se pregătea să revină la conducerea partidului și nu părea la acea vreme să aibă vreun competitor. Într-o mișcare neașteptată, Mircea Geoană anunță că va candida și începe să strângă susținere în filiale. Se constituie „Grupul de la Cluj”, condus de Ioan Rus și format din organizații care îl susțineau pe mai tânărul Mircea Geoană în fața vechii conduceri. Într-un Congres care s-a întins până la miezul nopții, Mircea Geoană a reușit să îl învingă, surprinzător pentru mulți, pe Ion Iliescu, la o diferență semnificativă de voturi: 964 de delegați au votat pentru Geoană, în timp ce doar doar 530 pentru Iliescu. Mulți au atribuit răsturnarea de situație „gafei” lui Ion Iliescu, fostul președintele invitându-l la microfon în timpul lucrărilor Congresului pe „tovarășul Adrian Năstase”.

Mircea Geoană se plimba atunci pe holurile Sălii Palatului, unde se desfășura Congresul, și discuta cu grupuri de delegați, încercând să-i convingă că „scăparea” lui Ion Iliescu este exact motivul pentru care PSD trebuie să schimbe garda. Geoană obținea și sprijinul unor lideri influenți precum Sorin Oprescu și Miron Mitrea, care vizau alte funcții importante de conducere în partid. Mitrea dorea să fie secretar general, iar Oprescu se bătea cu Adrian Năstase, susținătorul lui Iliescu, pentru funcția de președinte executiv.

Congresul PSD din 2005 a marcat și ascensiunea lui Marian Vanghelie și lupta acestuia cu Victor Ponta, în urma căreia primarul Sectorului 5 avea să iasă înfrânt ani mai târziu. În acea perioadă, Vanghelie era un susținător al lui Ion Iliescu. Victor Ponta se afla în tabăra lui Mircea Geoană. Primarul Sectorului 5 a încercat să îl agreseze fizic pe Ponta, mergând pe holurile Sălii Palatului, urmărit de presă, și jignindu-l pe acesta. Tensiunea de la Congresul PSD din 2005 avea să se mențină în partid ani la rând.

Noaptea cuțitelor lungi la Hotel Confort

După victoria din 2005, Mircea Geoană s-a confruntat cu prima criză majoră în 2006, după izbucnirea scandalului „Mătușa Tamara”, în care era implicat Adrian Năstase, ajuns după Congres președinte executiv. În martie are loc celebra întâlnire de la Hotel Confort, în care se decide retragerea sprijinului politic pentru Adrian Năstase, care era și președinte al Camerei Deputaților. Varianta în care Năstase era susținut în continuare ar fi însemnat, pentru PSD, organizarea unui Congres extraordinar. Întâlnirea de la Hotel Confort a ajuns cunoscută ca „Noaptea cuțitelor lungi în PSD”. După deciziile luate de susținătorii lui Geoană, Adrian Năstase demisionează din fruntea Camerei Deputaților și apar informații că, împreună cu un grup de deputați fideli, ar urma să părăsească și PSD.

Din martie până la finalul anului 2006, mai mulți lideri importanți ai partidului părăsesc PSD, ca urmare a deciziilor luate de Geoană, dar și a altor scandaluri care au măcinat partidul. Pe fondul problemelor și din tabăra puterii, formată la acea vreme de PD și PNL, se decide devansarea unui congres care ar fi urmat să aibă loc abia în 2007. Cu această ocazie, împotriva lui Mircea Geoană se ridică Sorin Oprescu, președinte al PSD București în acea perioadă. Oprescu lansează critici dure la adresa lui Geoană, în special cu privire la încercările de îndepărtare a lui Ion Iliescu din prima linie a partidului.

„Recunosc că am greșit, în 1996, că nu l-am felicitat pe Constantinescu și nu am trecut de partea adversarului. Aș fi fost președinte de partid, iar pe post de bonus îl aveam și pe Vanghelie de partea mea”, i-a transmis ironic Oprescu lui Geoană la acea vreme.

În ciuda susținerii largi de care se bucura Oprescu, sprijinit de tabăra Năstase-Iliescu, el pierde alegerile la o diferență de aproximativ 500 de voturi și demisionează din funcția de lider al organizației București. Geoană era atunci reconfirmat în funcția de președinte PSD cu sprijinul lui Ioan Rus, Marian Vanghelie, Miron Mitrea, Viorel Hrebenciuc și Marian Oprișan. Tot în 2007, la Brașov s-a discutat posibilitatea excluderii lui Ion Iliescu din PSD, președinte de onoare, variantă pe care, în final, Geoană nu a mai susținut-o, pentru a nu provoca noi valuri în partid.

Geoană plătește pentru pierderea alegerilor

Mandatul lui Geoană în fruntea PSD nu mai este amenințat până la pierderea alegerilor prezidențiale din 2009. La fel ca în 2005, când Adrian Năstase plătea pierdea scrutinului prezidențial prin șefia partidului, apare un grup puternic în PSD care solicită schimbarea lui Mircea Geoană. Contracandidatul său în primă fază nu era nimeni altul decât Adrian Năstase. Congresul din 2010 a reprezentat un nou punct de cotitură în istoria PSD. În cursă s-au înscris, pe lângă Geoană și Năstase, mulți candidați, printre care și Cristian Diaconescu, Radu Mazăre și Miron Mitrea.

Cu doar 5 zile înainte de Congres, în mijlocul unor lupte interne acerbe pentru a stabili modalitatea de votare a conducerii PSD, Adrian Năstase dă tonul retragerilor care aveau să marcheze evenimentul din 20 februarie 2010.

„Nu mai candidez pentru că nu doresc să fiu figurant într-un scenariu prost scris care duce la soluții greșite'”, a spus Adrian Năstase atunci, anunțându-și retragerea din funcție. Surprinzător pentru mulți, la fel ca anunțul lui Mircea Geoană din 2005, se lansează în cursă Victor Ponta, sprijinit de către „mentorul” său, Adrian Năstase.

În timpul Congresului se anunță și alte retrageri: Miron Mitrea, Radu Mazăre și Cristian Diaconescu renunță, pe rând, la luptă. Primii doi au anunțat că îl vor susține pe Victor Ponta, în timp ce Diaconescu a rămas alături de Geoană.

Lupta a fost una strânsă, însă Mircea Geoană se considera sigur pe reușită. În timpul procesului de votare, liderul în funcție s-a așezat relaxat printre susținătorii săi și discuta cu presa despre planurile sale de viitor, în timp ce Victor Ponta se bătea pe fiecare vot, stând în fața urnelor și schimbând câteva cuvinte cu fiecare șef de organizație care își conducea delegații să voteze.

În cele din urmă, rezultatele l-au arătat câștigător pe Victor Ponta, la o diferență de doar 76 de voturi de Mircea Geoană. Inițial, Geoană dorea să conteste rezultatul votului și să ceară o renumărare. După o așteptare de aproape o oră, timp în care susținătorii lui l-au anunțat că lupta este pierdută, Mircea Geoană își recunoaște înfrângerea.

Rezultatul alegerilor avea să ducă la ruperea unei aripi din PSD, care a format UNPR, în jurul unor lideri precum Cristian Diaconescu, dezamăgit de înfrângerea lui Mircea Geoană, Marian Sârbu și Gabriel Oprea.

Epoca Victor Ponta și „prietenia” cu Dragnea

Câștigarea alegerilor de către Victor Ponta a dus la schimbări profunde în PSD. La fel cum s-a întâmplat și în trecut, au început „epurările” vechii gărzi, formate din oameni apropiați lui Mircea Geoană. Adrian Năstase și-a reconsolidat puterea în partid în primii ani, până la prima sa condamnarea sa definitivă la închisoare, pentru corupție, iar oameni precum Mircea Geoană și Marian Vanghelie au fost excluși din partid. Liviu Dragnea a devenit, din omul de încredere al lui Mircea Geoană, secundul lui Victor Ponta.

Nedespărțiți la toate evenimentele importante ale PSD, Dragnea a vorbit întotdeauna despre „prietenia” care îi leagă pe cei doi și anii petrecuți împreună în fruntea partidului. Liviu Dragnea, secretar general al PSD în această perioadă și apoi vicepremier și președinte executiv, a început însă să dea semnale privind unele tensiuni cu Ponta după ce acesta a început să aibă probleme în justiție, fiind cercetat și apoi trimis în judecată în dosarul „Rovinari-Turceni”.

Retragerea surprinzătoare a lui Victor Ponta de la conducerea PSD, în vara acestui an, nu era anticipată nici măcar de către Liviu Dragnea, care a postat pe Facebook un mesaj către „prietenul” său Victor Ponta, într-o perioadă în care toată lumea vorbea despre distanțarea dintre cei doi. Dragnea continua să susțină, însă, că îi rămâne fidel lui Ponta.

Ruptura s-a văzut însă la Comitetul Executiv din 22 iulie, atunci când Liviu Dragnea s-a lansat în cursa pentru șefia interimară a PSD, împotriva Rovanei Plumb, lăsată președinte al partidului de către Ponta, după retragerea acestuia. Rovana Plumb, președinte al Consiliului Național al PSD, se pregătea să fie confirmată în funcție și de către conducerea lărgită a partidului, însă Dragnea și-a anunțat intenția de a candida.

Primul și singurul vot cu emoții pentru Dragnea

Votul din 22 iulie a fost singurul cu emoții pentru Dragnea, în cursa acestuia către șefia deplină a partidului. A reușit totuși să-i convingă pe colegii săi să îl susțină în defavoarea Rovanei Plumb, văzută de tot mai mulți social-democrați ca om impus de Ponta pentru a păstra, prin interpuși, frâiele în PSD.

Cu toate acestea, rezultatul votului arăta că o parte din ce în ce mai mare a PSD mergea pe mâna lui Dragnea – 65 de voturi pentru fostul președinte executiv al PSD și doar 18 pentru Rovana Plumb. Din acel moment, a început drumul sigur, fără emoții, pentru Liviu Drangea către șefia deplină a PSD.

Victor Ponta anunțase că nu va mai candida până în momentul în care nu-și va fi rezolva problemele în justiție, ceea ce însemna că Dragnea nu va avea un competitor real la conducerea partidului, mai ales din cauza regulamentului stabilit de liderii PSD.

Astfel, aceștia ar fi cerut, potrivit lui Dragnea, criterii mai dure pentru ca un membru PSD să intre în cursa internă: susținerea filialei proprii, precum și a altor patru organizații. Dragnea a declarat în mai multe rânduri că el, împreună cu Victor Ponta, s-au opus acestor criterii, în dorința de a avea contracandidați la șefia PSD, însă liderii locali și-au impus, prin vot, punctul de vedere.

Așa s-a ajuns în situația în care doar alți 2 lideri PSD au mai încercat să intre în cursă: Șerban Nicolae și Daniel Savu. Șerban Nicolae mai încercase să candideze și în 2005, însă a obținut un număr nesemnificativ de voturi. La aceste alegeri, nu a putut participa, primind susținere doar din partea unei filiale orășenești a PSD – cea din Gura Văii.

Senatorul Daniel Savu a obținut susținerea PSD Prahova, însă, în ciuda unor telefoane, mailuri și scrisori trimise către toți șefii județeni ai partidului, nu a mai fost sprijinit de nicio altă organizație. Liviu Dragnea a glumit apoi pe seama colegului său, explicând că acesta a candidat doar pentru a-și crește notorietatea în vederea adevăratei funcții pe care Savu o vizează: primăria Ploieștiului.

Un alt lider PSD care și-a anunțat intenția de a candida a fost primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, care a intrat în cursă, declarativ, împotriva lui Liviu Dragnea, doar pentru a-și retrage, 24 de ore mai târziu, „intenția”. Și-a declarat din nou sprijinul pentru Dragnea, cel care îl făcuse șef al PSD București.

În cele din urmă, Dragnea a ajuns unicul candidat, fapt care nu i-a deranjat pe liderii PSD, care au spus că, oricum, niciun alt social-democrat n-ar fi avut șansa de a câștiga în fața acestuia. Astfel, doar numele lui Liviu Dragnea va apărea pe buletinul de vot de duminică, atunci când 531.000 de membri PSD sunt așteptați la urne. Situația este luată în glumă chiar de către Dragnea.

„O să mă gândesc foarte mult (cu cine va vota duminică – n.r.). Este o decizie importantă și foarte grea”, a spus liderul interimar al partidului, cu două zile înainte de alegeri.

Dacă obținerea funcției de președinte al PSD va fi fără emoții și fără efort pentru Liviu Dragnea, mulți social-democrați și-au exprimat, pe canale neoficiale, îngrijorarea că acesta ar putea să nu ocupe mult timp această funcție, din cauza dosarului „Referendumul”.

Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în 15 mai, iar acum apelul este în desfășurare, următorul termen fiind în 23 noiembrie, după o amânare de două luni.

Alegerile din PSD vor avea loc duminică, între orele 8.00 și 20.00, fiind așteptați 531.000 de social-democrați. Rezultatele vor fi anunțate la câteva ore după închiderea secțiilor de vot. Și la acest capitol Liviu Dragnea a răspuns în glumă: a precizat că nu vrea ca procesul să se întindă foarte mult și că va apărea repede într-o conferință de presă, pentru că românii vor prefera duminică să se uite la meciul de fotbal România – Insulele Feroe.

După ce va câștiga aceste alegeri, Liviu Dragnea va deveni al șaselea președinte al PSD, după Ion Iliescu (1990 – 1992, în era FSN, și 1997 – 2000), Oliviu Gherman (1992 – 1996), Adrian Năstase (2000 – 2005), Mircea Geoană (2005 – 2010) și Victor Ponta (2010 – 2015).

Inchide