Ministrul Dragoș Pîslaru îi răspunde Olguței Vasilescu, după interviul din Gândul: „Știre falsă”

Mnistrul interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, precizează, într-un comunicat oficial, publicat pe site-ul instituției, că nu a transmis Comisiei Europene proiectele pentru fondurile europene, în valoare de 60 de milioane de euro, aferente perioadei 2028-2034, după știrea apărută în Gândul pe această temă. Amintim că Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, a declarat la emisiunea „Ai, aflat! cu Ionuț Cristache” că, potrivit indiciilor pe care le deține, nu este exclus ca ministrul Pîslaru să fi trimis proiectul la Bruxelles, fără să negocieze cu autoritățile implicate, având în vedere că termenul ar urma să expire în luna iulie. Gândul l-a contactat pe Dragoș Pîslaru la momentul publicării materialului, însă acesta nu a răspuns.

„Alertă: știre falsă”, este afișat pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

EXCLUSIV Scandal în platoul emisiunii „Subiectul Zilei”. Lidia Vadim-Tudor și deputatul USR Iulian Lorincz se ceartă pe banii bisericilor

23:05

MARIUS TUCĂ SHOW Ștefan Popescu avertizează că alianțele s-au transformat în aliniamente punctuale. Ce spune analistul despre un posibil atac asupra unui stat NATO

23:00

 Loading ...

„MIPE nu a trimis Comisiei Europene documentul privind programarea perioadei 2028-2034 (Planul de Parteneriat National și Regional) și nici nu a încălcat vreun termen privind transmiterea acestuia”, transmite ministrul Dragoș Pîslaru într-un comunicat, după ce nu a răspuns atunci când a fost contactat de Gândul.

Pîslaru susține că termenul limită ar fi în 2027

Pîslaru mai precizează că termenul limită până la care România trebuie să trimită proiectul pentru cele 60 de milioane Comisiei Europene s-ar fi modificat și ar fi abia în a doua jumătate anului 2027.

„Documentul trebuie trimis formal Comisiei în a doua parte a anului 2027, după ce va intra în vigoare Regulamentul UE”, mai arată ministrul interimar.

În contextul acestei controverse, ce pune sub semnul întrebării transparența Ministerului pe care îl conduce, Dragoș Pîslaru a oferit câteva detalii despre evoluția proiectului ce urmează a fi trimis la Bruxelles pentru obținerea celor 60 de milioane de euro din fonduri europene.

„Până în prezent au fost discutate analizele aferente energiei și decarbonării; consensului social. De exemplu, mâine, 22 iulie 2026, va fi prezentată și dezbătută analiza referitoare la digitalizare”, a mai precizat Dragoș Pîslaru.

Lia Olguța Vasilescu: „La ora actuală, ar trebui să trimitem la Bruxelles planurile pentru fonduri”

Lia Olguța Vasilescu, în calitate de președintă a Asociației Municipiilor din România, a declarat într-un interviu cu jurnalistul Ionuț Cristache, că ministrul Pîslaru nu a divulgat nicio informație despre evoluția Planului de Parteneriat National și Regional, care, teoretic, ar fi trebuit trimis Comisiei Europene în luna iulie 2026.

„La ora actuală, ar trebui să trimitem la Bruxelles planurile pentru fonduri: Planul de parteneriat național și planurile regionale. Este vorba despre următorul ciclu financiar, pentru perioada 2028–2034, în cadrul căruia România ar urma să primească 60,2 miliarde de euro.

În luna iulie trebuiau trimise planurile la Bruxelles. Nu știm nimic și nu s-a negociat nimic. Sunt președinta Asociației Municipiilor din România.

Probabil că aceste planuri au fost trimise, având în vedere că acesta este termenul. Oricum, încă suntem în termen. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul Pîslaru, ar trebui să știe despre acest lucru. Aceste planuri ar fi trebuit trimise în cursul acestei luni”, a spus Lia Olguța Vasilescu.

Lia Olguța Vasilescu a sugerat că nu este exclus ca guvernul Bolojan, sub coordonarea lui Dragoș Pâslaru, să fi trimis la Bruxelles proiectele pentru cele 60 de miliarde de euro. „Eu așa cred, trebuie să-i întrebați pe ei”, a subliniat aceasta.

Precedentul PNRR în care USR a trimis la Bruxelles planul fără consultări

Lia Olguța Vasilescu a făcut o paralelă cu situația PNRR, în care USR este acuzat, de asemenea, că a trimis planul la Bruxelles fără consultări. Primarul din Craiova acuză că s-a negociat prost legea salarizării în PNRR, iar scandalul de acum este un rezultat al acestui fapt.

„Atunci când s-a negociat PNRR-ul și jalonul referitor la salarizare, au fost introduse câteva aspecte. Acum se vede ce au însemnat, de fapt, aceste chestiuni”, a mai declarat aceasta.

Fondurile europene, ancoră pentru investiții în România

PNRR a fost însă separat de fondurile clasice.

În acest moment, România se află în perioada de programare 2021-2027. Fondurile europene „clasice”, cum sunt cele de coeziune, au o perioada de folosire de 7 ani, dar au fost și cazuri în care așa-zisa perioadă de programare s-a prelungit.

Pentru România, politica de coeziune a Uniunii Europene este principalul mecanism prin care UE finanțează reducerea decalajelor de dezvoltare: infrastructură, economie regională, locuri de muncă, educație, servicii sociale, sănătate, mediu și capacitate administrativă.

Ce a transmis Pîslaru în comunicatul MIPE

Dragoș Pîslaru a menționat că proiectul pentru fondurile europene va fi realizat în două etape la care ar urma să participe miniștrii și reprezentanți ai structurilor regionale, dar și sindicaliști, autorități locale și antreprenori.

„Prima etapă a consultărilor presupune reuniuni tehnice la care sunt invitați să participe reprezentanți ai ministerelor și autorităților responsabile de politicile sectoriale, precum și ai autorităților de management de la nivel național și regional, cu rol în gestionarea și implementarea investițiilor relevante pentru sectoarele de referință;

În a doua etapă, aceste documente de analiză sectorială vor fi supuse dezbaterii cu partenerii din mediul de afaceri/societate civilă/mediu academic/sindicate/regiuni/ autorități și reprezentanți ai autorităților locale, inclusiv structuri asociative ale autorităților locale.

În paralel, MIPE, împreună cu MAE, Ministerul Finanțelor, MADR și MAI, participă activ la negocierea interguvernamentală a regulamentelor aferente următorului cadru financiar. Astfel, în compromisul parțial au fost obținute aspecte importante pentru România, chiar dacă nu în totalitate sau nu întotdeauna în forma exactă solicitată.

În contextul Semestrului European din 2026, la propunerea MIPE, s-a obținut recunoașterea provocărilor generate de poziționarea geografică și de evoluțiile recente din regiunea estică, inclusiv din perspectiva implicațiilor asupra securității, rezilienței economice și atractivității investiționale”, se mai arată în comunicatul MIPE.