Ministrul Muncii anunță ”dublarea” salariilor de până la 4.000 de lei. Luni încep ”discuțiile” cu sindicatele

„Suntem în discuții pe legea salarizării unitare. De luni începem să avem întâlniri cu sindicatele, primele care vor intra la discuții vor fi sindicatele din ordinea publică și din sănătate. (…) Până la pragul de 4.000 lei salariile se dublează, după 4.000 lei este o creștere cu 45% a salariilor, iar după pragul de 7.000 lei sunt creșteri, dar nu foarte mari”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, la postul de televiziune România TV.

Ministrul Muncii nu își dorește niciun fel de modificare la proiectul legii salarizării, deși sindicaliștii au anunțat că vor anumite modificări, dar a spus că ministerul este deschis pentru dezbateri pe această temă. Întrebată când va ajunge în Parlament legea salarizării unitare, Olguța Vasilescu a declarat că mai întâi trebuie purtate discuții cu sindicatele, deci nu poate spune o dată exactă, dar legea va trebui adoptată până la data de 1 iulie 2017.

FLASH NEWS Alertă cu bombă în ziua alegerilor din Ungaria. Votarea a fost suspendată, temporar, în mai multe secții

19:51

INEDIT Afacere în stil sicilian. Un britanic a cumpărat o vilă la preț de mașină. Cum arată casa

19:11

Olguța Vasilescu a mai precizat că punctul de pensie va crește la 1.000 de lei începând cu data de 1 iulie.

Comitetul Confederal al CNS Cartel ALFA i-a solicitat ministrului Muncii, Lia Olguța Vasilescu, printr-o scrisoare deschisă, să renunțe la propunerea de a separa salariile de indemnizații.

„Stabilirea bazei de raportare a indemnizațiilor demnitarilor, primarilor, viceprimarilor, președinților de consilii județene, vicepreședinților, etc la salariul mediu, în timp celelalte salarii din sistemul public sunt raportate la salariul minim din grilă, instituie un tratament diferențiat al acestor angajați publici în raport cu ceilalți. Această propunere reprezintă încă o aroganță a aleșilor noștri, care se văd deasupra restului populației, astfel încât își adoptă reguli separate privind remunerarea, decuplate de restul masei de salariați din sistem, după principiul consacrat «ce-i al nostru-i pus deoparte»”, se arată într-o scrisoare deschisă a CNS „Cartel ALFA”, remisă luni MEDIAFAX.

Totodată, sindicaliștii spun că, după experiența ultimilor șapte ani, baza de raportare stabilită la adoptarea legii, de 600 de lei, deși era prevăzut să crească anual, a rămas la fel.

„Acest lucru a făcut ca, odată cu creșterea salariului minim național, baza grilei să se aplatizeze de la an la an, prin condensarea primelor 42 clase de salarizare la același salariu: minimul pe economie! Decuplarea indemnizațiilor de salariul nimim din grilă și raportarea acestora la salariul mediu pe economie (de altfel o valoare variabilă, cu un trend crescător), asigură aleșii că vor beneficia de creșterea remunerației proprii, fără să-i mai intereseze în mod direct ce se întâmplă cu restul salariaților din sistemul public”, potrivit sursei citate.

Mai mult decât atât, spune Comitetul Confederal al CNS Cartel ALFA, diferențierea dintre salarii și îndemnizații este, în acest caz, una artificială.

„Decizia nr.16/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție arată că raporturile juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ teritorială intră sub incidența Codului Muncii, deci sunt raporturi de muncă, iar indemnizația poate fi considerată salariu. Fiind vorba despre o lege a salarizării unitare, atunci abordarea trebuie să reflecte această abordare unitară, prin stabilirea aceleiași baze de calcul pentru toate salariile din sistemul public. Această abordare unitară are drept scop tocmai eliminarea inechităților și păstrarea unui raport decent între veniturile minime și maxime din sistemul public”, se mai arată în scrisoarea deschisă trimisă ministrului Muncii.

Având în vedere aceste lucruri, Comitetul Confederal al CNS Cartel ALFA cere abandonarea acestei propuneri, motivând că printr-o dezbatere onestă se pot găsi soluții pentru poziționarea pe grilele de salarizare a funcțiilor personalului public ales, „astfel încât remunerarea acestora să reflecte în mod corect munca și responsabilitățile acestora, fără a le institui un tratament preferențial față de restul lucrătorilor”.