NUP pentru Ponta în scandalul reprezentării la Consiliul European din iunie 2012

Parchetul ÎCCJ i-a comunicat premierului Victor Ponta că, deși a „uzurpat cu intenție” atribuțiile președintelui României participând la Consiliul European de vară de la Bruxelles, în 2012, împotriva sa nu se va începe urmărirea penală, pentru că nu a comis o uzurpare a „calității de președinte”.

Documentul prin care s-a fãcut comunicarea are ștampila de intrare la Cabinetul primului-ministru cu data de 12 martie 2013, dar el a fost distribuit presei marți, la începutul ședinței săptămânale a Executivului și cu o zi înainte ca Victor Ponta să participe la Consiliul European de la Bruxelles, cu mandat din partea președintelui Traian Băsescu.

Potrivit rezoluției Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din februarie anul curent, la 4 iulie 2012, a fost înregistrată la Secția de urmărire penală și criminalistică dosarul 627/P/2012, o sesizare semnată de 90 de persoane, precum și sesizări ale altor 15 persoane, având toate ca subiect circumstanțele reprezentării României la Consiliul European de vară, desfășurat la Bruxelles în 28 și 29 iunie, anul trecut.Semnatarii sesizărilor considerau că participarea premierului victor p;onta la reuniune încalcă regul;ile constituționale. De asemenea, unele sesizări se refereau și la fostul ministru de Externe, Andrei Marga, acesta fiind acuzat că a participat la „săvârșirea unor infracțiuni”.

FLASH NEWS Ciucu schimbă regimul trotinetelor din Capitală. Ce prevede noul regulament

18:27

FLASH NEWS Canicula anulează marea paradă de 4 iulie din Washington și dă peste cap aniversarea a 250 de ani de independență a Statelor Unite

18:24

După ce sunt menționate bazele legale, române și comunitare, aplicate în cauză, Parchetul ÎCCJ dispune neînceperea urmăririi penale

Cu toate acestea, ancheta a scos la iveală faptul că există o interpretare eronată a atribuțiilor prevăzute de Constituție, care revin celor două autorități, Președintele României și primul-ministru, fapt consemnat și de decizia Curții Constituționale din 27 iunie 2012.

„Așadar, chiar dacă primul-ministru Victor Ponta a săvârșit cea de-a doua acțiune prevăzută de textul art. 240 din Codul penal, și anume îndeplinirea unui act legat de o calitate oficială cu intenție, fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uzurpare de calități oficiale. Ceea ce a săvârșit primul-ministru a fost o uzurpare a atribuțiilor Președintelui României, dar nu o uzurpare a calității de Președinte al României. (…) Este adevărat că, prin arogarea atribuției generale de reprezentare a statului român, primul-ministru și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu”, se spune în document.

Totodată, se precizează că înscrisurile semnate de premier și fostul ministru de Externe nu conțin informații false în sensul textului care descrie conduita infracțională.

În urma anchetei efectuate de către Parchetul ÎCCJ s-a constatat că prin Declarația 1/12.06.2012 adoptată în ședință comună de cele două camere ale Parlamentului României se arată că „în materie de politică europeană și de securitate, precum și în politica externă comună a UE, este constituțional și funcțional ca președintele României să aibă precădere în a reprezenta România și că, în materie economică, socială, bugetară, referitoare la fondurile europene, aderarea la Schengen, precum și în alte aspecte, este constituțional și funcțional ca primul-ministru să aibă precădere în a reprezenta România și a participa la procesul decizional al CE.”

„În cuprinsul declarației s-a arătat că Parlamentul consideră că primul-ministru trebuie să reprezinte pozițiile României la Consiliul European din 28 iunie 2012”, se arată în documentul întocmit de parchet.

De asemenea, a fost analizată corepondența dintre Administrația Prezidențială și Ministerul Afacerilor Externe în care s-a analizat atenționarea de neconstituționalitate invocată de Președinție și intenția declarată a lui Traian Băsescu de a participa la Consiliu European precum și lista delegației care îl însoțea pe acesta.

Drept răspuns, MAE a trimis o scrisoare Adminsitrației Prezidențiale, semnată de fostul ministru Andrei Marga, în care se arăta că „din dispoziția primului-ministru s-a transmis COREUL prin care se notifică delegația României la reuniunea Consiliului European și faptul că delegația va fi condusă de Victor Ponta”. Potrivit documentului, din delegație mai făceau parte Andrei Marga și Leonard Orban.

Președintelui i s-a comunicat totodată refuzul ministrului de Externe de a comunica UE componența delegației primită de la Administrația Prezidențială, invocând faptul că deja s-a comunicat la Bruxelles numele persoanelor care participă la Consiliu.

În comunicare, Parchetul ÎCCJ amintește și de faptul că primul-ministru, cu adresa 8385, în 28.06.2012, la ora 16,00 i-a trimis un fax președintelui prin care i-a solicitat mandat de participare la lucrările consiliului.

„Aparent, primul ministru a semnat un act la București, în timp ce se afla la Bruxelles”, se arată în document.

Ca răspuns la solicitare, președintele i-a cerut premierului să precizeze ce anume dorește să aprobe, întrucât obiectivele pe care România le susținea în cadrul acelui consiliu fuseseră deja cuprinse într-un memornadum „deja aprobat de prim-ministru”.

„Președintele României a solicitat precizări suplimentare cu privire la ședința de Guvern în care au fost discutat memorandumul-conform practicii de pregătire și aprobare a mandatelor care privesc activitățile de politică externă; stenograma ședinței de Guvern în care a fost discutat memorandumul(…) întrucât, având în vedere ordinea de zi a reuniunii, trebuie să înțeleagă poziția ministrului de Finanțe și a ministrului Muncii, precum și poziția BNR cu privire la măsurile vizând sistemul bancar la nivel european”, se mai artă în documentul parchetului, dar fără să se specifice dacă Traian Băsescu i-a dat sau nu mandatul solicitat, lui Victor Ponta.

Având în vedere cele arătate, Parchetul ÎCCJ dispune neînceperea urmăririi penale față de Victor Ponta, Andrei Marga și Leonard Orban sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, uzurpare de calități oficiale și fals intelectual.

Totodată, față de cei trei nu se începe urmărirea penală nici pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiile de serviciu pentru că, se arată în document, „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

Cheltuielile judiciare au fost suportate de statul român.