Pensiile SPECIALE ale parlamentarilor ar putea fi ANULATE. Senatul a adoptat proiectul PMP

Pensiile SPECIALE ale parlamentarilor ar putea fi ANULATE. Senatul a adoptat proiectul PMP
Publicat: 06/02/2019, 12:34
Actualizat: 25/03/2019, 21:46

Proiectul legislativ care prevede anularea pensiilor speciale a fost inițiat de mai mulți parlamentari din PMP, și a fost adoptat miercuri, tacit, de către Senat, termenul limită de dezbatere și adoptare fiind data de 26 decembrie.

Potrivit proiectului, nu ar mai beneficia de pensii speciale următoarele categorii:

Avocatul Poporului

Funcționarii publici parlamentari

Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă

Personalul Curții de Conturi

Membrii Corpului diplomatic și consular al României

Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice

De asemenea, proiectul prevede abrogarea dispozițiilor privind indemnizațiile pentru limită de vârstă ale deputaților și senatorilor.

„Se preconizează modificarea art 1 al Legii nr 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și a văduvelor din război, abrogarea alin 2 și 3 ale art 11 din Legea privind nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război”, arată proiectul legislativ.

Propunerea legislativă pentru abrogarea unor prevederi din domeniul pensiilor de serviciu, pentru modificarea art.1 din Legea nr.49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, pentru abrogarea alin. (2) și (3) ale art.11 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor, precum și pentru modificarea art. 8 indice 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat, a fost inițiată de mai mulți parlamentari din PMP.

„Sursa de finanțare pentru acoperirea creșterii cheltuielilor cu recompensele acordate invalizilor de război, veteranilor de război, văduvelor de război și văduvelor de veterani de război, precum și urmașilor personalului armatei decedat în teatre de operațiuni va fi asigurată prin abrogarea pensiilor de serviciu aflate în afara principiului contributivității, jurisprudenței Curții Constituționale și practicii statelor NATO”, se arată în expunerea de motive proiectului legislativ.

Senatul a votat în calitate de prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaților.

CCR a decis în ianuarie că pensia specială pe care și-o stabilise Avocstul Poporului Victor Ciorbea, de aproape 30.000 de lei, este neconstituțională. CCR a admis astfel parțial sesizarea președintelui Klaus Iohannis privitor la proiectul pentru modificarea Legii 35/1997 privind organizarea și funcționarea Avocatului Poporului, prin care acesta beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din salariul brut lunar.

Proiectul pentru modificarea Legii privind funcționarea și organizarea Avocatului Poporului se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia de miercuri a CCR.

Pe 12 noiembrie 2018 , Klaus Iohannis a depus la CCR oobiecțiede neconstituționalitate în legătură cu modificarea legii, mai multe invocând neclarități.

„Spre deosebire de pensia stabilită pentru judecătorii Curții Constituționale, legea criticată acordă pensie specială atât pentru Avocatul Poporului în funcție, cât și pentru persoanele care au exercitat în trecut această funcție, fiindneclardacă acest drept se cuvine inclusiv persoanelor care au deținut funcția de Avocat al Poporului și au pierdut această calitate datoritărevocăriilor din funcție de către Parlament ca urmare a încălcării Constituției și a legilor, în condițiile stabilite de lege,” se arată în sesizarea depusă de Președinție.

Acesta critică și modificarea conform căreia pensia de serviciu a Avocatului Poporului se actualizează în raport cu indemnizația judecătorilor Curții Constituționale și se impozitează conform legii.

„Analizând aceste dispoziții în coroborare cu cele prevăzute la art. I pct. 8 referitoare la stabilirea și calculul pensiei de serviciu al Avocatului Poporului, considerăm că textele suntneclareîn ceea ce priveștecuantumulpensiei rezultate, întrucât nu reiese dacă aceasta se va stabili și se va actualiza în raport cu indemnizația Avocatului Poporului sau cu indemnizația judecătorilor Curții Constituționale. În atare condiții, rezultă că art. I pct. 8 și pct. 9 din legea criticată sunt neclare în ceea ce priveștecondițiileși procedura de stabilire a pensiei Avocatului Poporului prin raportare la condițiile și procedura de stabilire a pensiei judecătorilor Curții Constituționale și, prin urmare, contravin cerințelor de claritate și previzibilitate instituite prin art. 1 alin. (5) din Constituție.”

Președintele Klaus iohannis nu este de acord nici cupensia anticipată de care ar putea benficiaadjuncțiiAvocatului Poporului.

„Legea dedusă controlului instanței constituționale stabilește, prin introducerea la art. 11 din Legea nr. 35/1997 a alin. (13), posibilitatea acordării adjuncților Avocatului Poporului a unei pensii anticipate, cu cel puțin5 aniînainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Nici în acest caz textul de lege nu precizează dacă acordarea acestui tip de pensie este posibilă și în situația încetării deținerii acestor funcții, în condițiile legii, ca urmare a revocării din funcție datorate încălcării Constituției și a legilor țării”, prevede documentul depus la Curtea Constituțională.

Totodată, Klaus Iohannis susține și că „având în vedere că funcția de Avocat al Poporului este asimilată ca rang cu cea de ministru, iar cea de adjunct al Avocatului Poporului cu cea de secretar de stat, beneficiind de aceleași drepturi cu aceștia, considerăm că acordarea unor pensii speciale pentru Avocatul Poporului și adjuncții săi constituie un privilegiunejustificatfață de ceilalți demnitari cu același rang”.

„În cadrul aceleiași categorii de demnitari, legiuitorul nu poate facenicio diferențierecu privire la îndreptățirea unora sau altora de a beneficia de dreptul la pensie specială decât cu încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție conform căruia cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, instituind un privilegiu nejustificat pe baza unor criterii rezonabile și obiective”.

Klaus Iohannis argumentează că o altă modificare a legii, care prevede ca, în cazul în care în funcția de Avocat al Poporului este numit un consilier juridic sau o persoană care lucrează în cadrul instituției, creazăun provilegiupentru foștii adjuncții ai Avocatului Poporului.

Șeful statului susține că suntneclaritățiși în ceea ce privește plata personalului contractual aferent al instituției, respectiv șoferii.

Un alt argument vizează riscul la care se expune personalul Mecanismului național de prevenire și cel al Avocatului Poporului, atunci când efectuează vizite sau anchete în locuri unde există factori de risc.

În plus, au fost făcute modificări neclare, în opinia lui Klaus Iohannis, cu privire la felul în care sunt încadrate persoanele care lucrează în cadrul instituției, respecti dacă au statul de funcționar public sau sunt încadrați pe bază de contract.

Totodată, președintele Iohannis susține că unele dintre reglementările noii Legi duce la noi cheltuieli din bani publici.

„Personalul instituției Avocatului Poporului va fi format din demnitari, personal de conducere și de execuție de specialitate cu statut de funcționar public parlamentar și personal încadrat prin contract individual de muncă. Drept urmare, personalului de conducere și de execuție de specialitate cu statut de funcționar public parlamentar i se vor aplica prevederile Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, beneficiind, în mod corespunzător, de toate drepturile și având toate obligațiile acestuia. Astfel, prin aceste reglementări se generează noi cheltuieli de fonduri publice necesare plății unor categorii de pensii speciale, pensii anticipate și a unor cheltuieli cu veniturile încadrate pe alte grile de salarizare. Toate aceste prevederi dau naștere unor cheltuieli financiare care sunt de natură să majoreze cheltuielile bugetului de stat și pe cele ale bugetul asigurărilor sociale de stat”, prevede textul sesizării depuse la CCR.

Iohannis critică și faptul că inițiatorii proiectului care modifică Legea 35/1997 privind organizarea și funcționarea Avocatului Poporului nu precizează care este impactul bugetar al actului normativ.

Senatul a adoptat, pe 15 octombrie 2018, în calitate de for decizional, proiectul legislativ pentru modificarea Legii privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, care prevede că persoana care se află la conducerea instituției va primi pensie specială, care poate fi cumulată cu indemnizația pentru mandatul în curs. Legea a fost trimisă spre promulgare la președintele Klaus Iohannis pe 24 octombrie 2018.

Până nu a primit sinecura de Avocat al Poporului, Victor Ciorbea acumulase – împreună cu soția – o datorie la Fisc de peste 350.000 de lei. El a fost acuzat adesea de Opoziție de obediență față de Guvernul PSD-ALDE, în schimbul numirii.

În martie 2018, Senatul a respins cu 81 de voturi „pentru”, 36 de voturi „împotrivă” și o abținere, proiectul legislativ al USR referitoare la abrogarea pensiilor speciale