România în Schengen, o afacere de peste 1 miliard de euro. Cât susține MAI că a fost, în final, contractul EADS

Publicat: 11/07/2014, 16:22
Actualizat: 19/03/2015, 06:24

Surse judiciare au explicat pentru Gândul că datele din dosarul „MITĂ DE 4 MILIOANE DE EURO” instrumentat de DNA indică ceea ce s-a suspectat public din 2005: faptul că studiul de fezabilitate care dă EADS drept singura firmă din lume capabilă să furnizeze sistemul dorit, făcut de Bearing Point pentru 430.000 euro, era de fapt o sinteză a unor studii anterioare, cu același obiect, realizate de alte firme în folosul poliției de frontieră.

AFACEREA SCHENGEN ÎN CIFRE

– Gândit în trei etape, contractul cu EADS, pentru care numai statul român a plătit în final peste 500 de milioane de euro, a fost finalizat în 2011;

– Cel puțin 20 de milioane de euro au fost cheltuiți din bani proprii numai pentru pregătirea polițiștilor;

– EADS a rămas cu obligația de a garanta pentru Sistemul Integrat de Supraveghere a Frontierei de Stat timp de cinci ani.

MAI: Valoarea finală contractului cu EADS ajunge la aproximativ 525 milioane euro

După eșecul de anul trecut al aderării, Gândul a solicitat Ministerului de Interne, să precizeze cât a însemnat în mod real în cele din urmă controversatul contract cu EADS pentru securizarea frontierei și cât a fost suportat de la bugetul de stat.

Valoarea asumată de MAI, după seria negocierilor duse de mai toate guvernele, diferă însă de cea indicată acum de procurori. „Valoarea contractului cu EADS – finanțat exclusiv de la bugetul de stat, este în prezent de aproximativ 440 milioane euro, iar valoarea finală, după încheierea celei de a II-a Anexe detaliate (în negociere), va ajunge la aproximativ 525 milioane euro. Valoarea contractului comercial încheiat cu firma Bearing Point este de 430.000 euro”, se arată în răspunsul oficial primit de la Interne.

Ministerul precizează, după îndeplinirea criteriilor tehnice de către România prin finalizarea investițiilor în securizarea frontierei, că „din fondurile provenite de la bugetul de stat au fost achiziționate mijloace de mobilitate terestră, echipamente de supraveghere și control la trecerea frontierei, armament, muniție și mijloace specifice de ordine publică, nave maritime și echipamente specifice acestora, respectiv s-a asigurat plata obligațiilor fiscale generate de derularea contractului dintre M.A.I. și E.A.D.S. Deutschland Gmbh”.


„Contractul corupt” cu EADS

Nemții de la EADS, cei care au adus în România Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (SISFS), ca și cei de la Bearing Point, cărora le-a fost încredințat studiul de fezabilitate, au fost aleși de guvernarea social-democrată a lui Adrian Năstase. Contractul cu EADS, semnat pe 12 august 2004, fără licitație, nu prevedea însă un preț ferm, ci doar unul minim: 650 milioane de euro pentru securizarea celor 3.147 de kilometri de graniță, dintre care 2.050 kilometri de frontiera viitoare a UE.

Proiectul viza instalarea unor sisteme de supraveghere performante, un centru de comandă, echiparea a peste 180 de sedii ale Poliției de Frontieră.

„Un contract corupt” și „aproape inutil”, a fost eticheta pusă afacerii EADS în martie 2005 de președintele Traian Băsescu într-o discuție cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii transcrisă în telegramele WikiLeaks.

Dincolo de schimbarea netransparentă a naturii contractului, la nici două luni de la semnare, afacerea EADS – Bearing Point a fost pusă la zid de Bruxelles pentru că România cheltuia pentru același lucru de două ori: o dată din bani de la buget și o dată din fonduri PHARE. Atât Mihai Tănăsescu, cât și Marian Săniuță, miniștri în Guvernul Năstase, fuseseră avertizați de CE că nu se vor accepta suprapuneri. Chiar și așa, acestea au ajuns la 122 de milioane de euro.

Suspiciunile Bruxelles-ului

Un exemplu a fost studiul de fezabilitate în care s-au compilat, de fapt, câteva studii similare făcute anterior de alte firme pentru Poliția de Frontieră. De altfel, acesta a fost predat Ministerului cu o rapiditate uimitoare, la numai o zi după încheierea contractului din 15 iulie 2004.

A doua controversă a fost prețul acceptat: 430.000 de euro doar pentru studiul de fezabilitate în condițiile în care mandatul de negociere includea obținerea studiului și a proiectului tehnic pentru suma de 500.000 de euro.

Patru chestori care au negociat și au semnat contractul cu EADS au fost reclamați de conducerea Ministerului de Interne la Parchetul General în 2005: fostul secretar de stat Zaharia Toma, Anton Gagiu, Mihai Bădescu și Mihai Tătuț.

Ulterior, la presiunea Comsiei Europene, contractul a fost renegociat de Vasile Blaga, în timpul guvernării Tăriceanu, până la 524,5 milioane de euro pentru că existau deja două proiecte cu finanțare PHARE, în valoare de 125 milioane de euro, pentru securizarea frontierei României în trei județe. Pentru că nu au fost însă finalizate până pe 30 decembrie 2008, Ministerul condus la acea dată de Cristian David, a pierdut banii, plătindu-le în final de la bugetul de stat.

Cât a costat de fapt neintegrarea

În planul de investiții pe 2005 investițiile pentru aderarea la Schengen urmau să fie de 920 milioane de euro. În final, au ajuns la peste 1,3 miliarde, susține Vasile Blaga. „Am cheltuit din bani europeni și din bani publici peste 1,3 miliarde euro pentru a ne securiza frontierele. Am avut cea mai mare facilitate Schengen din istoria Uniunii Europene, respectiv 670 milioane de euro, pe care i-am absorbit toți. S-au adăugat 500 de milioane de euro din bugetul de stat pentru contractul EADS, plus 300 de milioane de euro reprezentând fonduri de preaderare, pe PHARE”, a socotit Blaga după eșecul aderării din 2013.

În calculele lui Băsescu, din care președintele a scos fondurile PHARE, apar însă diferențe „Văd că suntem foarte supărați că am cheltuit bani mulți și nu ne primesc în Schengen. Vreau să vă dau cifrele corecte: 469,983 milioane euro din Facilitatea Schengen (fond european accesat de România după aderarea la UE, în 2007, n.red) și 88 de milioane de euro de la bugetul de stat „pentru așa-numite cheltuieli neeligibile în Schengen”, susținea președintele în același moment 2013 în care România a fost amânată sine die.

Cu ce a rămas România

România nu a intrat încă în Schengen, dar, pe lângă vameși și polițiști de frontieră are și toate echipamentele instalate pentru a urmări potențialii infractori și fără controalele acestora.

Pentru că statele membre nu pot căuta direct în bazele de date ale altor țări, a fost introdus un sistem unic, SIS (Sistemul de Informații Schengen), prin care se partajează alertele tuturor membrilor Schengen. Mandatele de arestare europene, dispăruții sau persoanele care au nevoie de porotecție, urmăriții penal sau cei puși sub „supraveghere discretă”, mașini, arme, sume de bani, ambarcațiuni, avioane furate, documente pierdute sau furate ajung printr-o „semnalare” în sistemul unic. În momentul în care apare o potrivire între semnalarea introdusă de unul dintre state și datele obținute din altul, se face automat corespondența.

În fiecare țară funcționează un așa-numit birou SIRENE, un dispecerat care transmite informații în timp real și le poate completa cu date suplimentare. În România acest birou există din 2004, iar conectarea la SIS a fost făcută în noiembrie 2010. În ciuda eșecului politic legat de Schengen, pe 9 aprilie 2013, România a fost conectată la SIS II, sistemul de ultimă generație în UE, simultan cu cele 26 de state membre Schengen.

5.966 de persoane și 1.834 de bunuri depistate prin SIS în 2012

  • 3.843 de persoane semnalate înm SIS și găsite pe teritoriul României
  • 591 mandate europene de arestare aplicate de polițiștii români
  • 162 semnalate ca dispărute
  • 1.627 de persoane citate de instanță și căutate
  • 1.485 de autoturisme căutate de către partenerii din Spațiul Schengen au fost identificate în România
  • 2.123 de persoane căutate de autoritățile române au fost identificate în state Schengen (1.413 cu mandat de arestare, 104 dispărute, 312 citate în dosare)
  • 349 de autovehicule semnalate de autoritățile române identificate în statele membre Schengen

Calculele societății civile. Cum s-a cheltuit 1 miliard de euro

Conform evaluării independente a CRPE și după estimarea autorităților române, eforturile de finanțare cumulate (UE + stat candidat) au fost în jur de 1,2 miliarde de euro.

În perioada ianuarie 2007 – martie 2010, România a beneficiat de o sumă totală de 602.469.345 euro (559.800.000 euro conform art.32 al Tratatului de Aderare, în tranșe lunare actualizate) pentru Facilitatea Schengen și pentru Facilitatea pentru fluxuri de numerar.

În cadrul programului Indicativ Facilitatea Schengen 2007-2009 au fost concepute 21 proiecte, în valoare previzionată de 477.304.740 euro. Instituțiile care derulează proiecte în cadrul acestui instrument financiar au fost:
· Ministerul de Interne – 11 proiecte;
· Ministerul Afacerilor Externe – 2 proiecte;
· Serviciul de Telecomunicații Speciale – 4 proiecte.

Valoarea contractată a proiectelor finanțate din Facilitatea Schengen este de 362.465.441 Euro.

În vederea aderării la Spațiul Schengen, România a utilizat și alte fonduri comunitare. În ceea ce privește absorbția altor fonduri externe, luând în calcul doar anul 2009, au fost întocmite și aprobate 21 de proiecte, în valoare totală de 1.977.813,51 EURO, pentru cele trei fonduri, respectiv:
· Fondul European de Integrare – 614.302,06 Euro în 7 proiecte.
· Fondul European de Returnare – 576.597 Euro în 4 proiecte.
· Fondul European pentru Refugiați – 786.914, 45 Euro în 8 proiecte.

Au fost cheltuite și importante sume de la bugetul național sau din credite externe. De exemplu, Sistemul Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat a României a fost alimentat cu fonduri încă din anul 2005, iar la nivelul anului 2009 au fost alocate 440 milioane.Un alt caz în care s-au folosit fonduri naționale sunt aeroporturile cărora li se amenajează terminale Schengen. Doar pentru Aeroportul Internațional Henri Coandă București (Otopeni), Ministerul Transporturilor a investit 60 milioane de euro. (Studiu CRPE octombrie2010)

Impresiile unui polonez ajuns în Mioveni: ”Nu am întâlnit niciodata aşa ceva în Polonia”. Ce...
Acum e clar! Răzvan Munteanu, prima reacție după ce Delia a anunțat că e gravidă
FOTO. Otniela, de la `Bravo, ai stil`, în costum de baie! Apariție răvășitoare
Dieta care luptă cu COVID. Ce alimente să mănânci pentru a-ți ușura boala
Ce i-a mărturisit Sofia mamei sale! Bianca Drăgușanu a amuțit: „Mi-a zis că s-a îndrăgostit,...
Cum a ratat Simona Halep 160.000.000 de euro! Dezvăluirea uluitoare făcută de Ion Țiriac
Horoscopul pe care e invidios și Voropchievici! Cine e cea mai norocoasă zodie a zilei
Cel mai vechi recrutor român face sondaj pe LinkedIn: „Femeile care vor să facă sex...
Efectul Brexit: Benzinăriile din Marea Britanie au rămas fără carburanți. Urmează scene de Mad Max?
BANCUL ZILEI – Sexul te face KO în box!
Adrian Marinescu: „Trebuie să rămânem calmi. Se apropie sfârșitul pandemiei”
Acum e clar! Răzvan Munteanu, prima reacție după ce Delia a anunțat că e gravidă
COMOARA uitată de americani în AFGANISTAN. Este UNICĂ în lume și are o valoare incredibilă
Cât mai costă azi un pachet de țigări Carpați. Doar norocoșii mai au acasă așa...
Din ce este făcută brânza tofu și cum se consumă. Cât de sănătoasă e
JUDECĂTORII au ANULAT o hotărâre de Guvern, ce vizează STAREA de ALERTĂ
O femeie a văzut o „pasăre fericită” într-un copac. S-a apropiat și a încremenit FOTO
Vestea extrem de tristă a momentului în România: A MURIT într-un cumplit accident rutier
România se zguduie din temelii! E alertă la nivel global. Va fi un dezastru
Ce se întâmplă în aceste clipe cu Ion Iliescu? Se știe doar că medicii îl...
EXCLUSIV. E război total pe piaţa de energie. De ce avem de fapt facturi prea...
Antreprenorul român care era pe punctul de a-şi vinde businessul cu preţul unei maşini. A...