Un nou proiect pentru autonomia Ținutului Secuiesc. Cum vede un deputat UDMR structura „ca expresie a identității sale istorice”

„Secuimea, populația autohtonă cu identitate națională maghiară, majoritară în Ținutul Secuiesc, revendică autonomia teritorială a acestei regiuni în conformitate cu prevederile documentelor internaționale și cu practica în acest domeniu din statele Uniunii Europene (ex. Italia – Tirolul de Sud, Finlanda – Insulele Aland, Belgia – Regiunea Flamandă și Valonă etc.), precum și din alte state fără statut de membru al Uniunii Europene (ex. Republica Moldova – Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, Serbia – Provincia Autonomă Voivodina). Locuitorii scaunelor secuiești, prin reprezentanții lor aleși își afirmă dorința și revendică dreptul la autonomie teritorială, la crearea cadrului legislativ prin adoptarea Statutului de Autonomie al Ținutului Secuiesc – Szekelyfold – Terra Siculorum”, argumentează deputatul, în expunerea de motive.

Acesta precizează că statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc – Szekelyfold – Terra Siculorum reprezintă reglementarea revendicărilor referitoare la autonomia teritorială, care prin adoptarea de către Parlamentul României oferă garanțiile necesare și cadrul adecvat prosperării regiunii autonome, protecției identității naționale maghiare a secuimii și intereselor specifice ale colectivității.

ACTUALITATE Gigi Nețoiu: „Dacă economia țării nu merge, statul nu va avea din ce taxe ce să încaseze”

12:30

JUSTIȚIE Primărița unei comune din Teleorman, pusă sub control judiciar de DNA. Sume uriașe de bani găsite la domiciliul edilului

12:23

„Anexa prezentului proiect de lege cuprinde orașele și comunele Ținutului Secuiesc, totalizând 149 de autorități locale. Din acest număr, 63 autorități locale până în prezent au adoptat prin hotărâre locală o petiție către Parlamentul și Guvernul României, prin care își exprimă solicitarea lor, privind crearea unei regiuni administrative, >, și această regiune să primească un statut autonom, pe baza unei legi organice, ce va fi înaintat Parlamentului României”, se arată în documentul citat.

„Ca expresie a identității sale istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare, locuitorii Ținutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă”, este prima prevedere din proiectul de lege.

În Ținutul Secuiesc, limba maghiară ar avea același statut ca limba oficială a statului. Potrivit textului legislativ, Ținutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, iar teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele județe Covasna și Harghita, precum și scaunul istoric Mureș (Marosszek) care aparține județului Mureș.

„Autonomia regională se exercită de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, precum și de Comisia de Autoadministrare desemnată de aceasta”, prevede proiectul legislativ.

Consiliul ar urma să fie alcătuit din 77 de consilieri regionali, aleși pe o perioadă de patru ani. Printre atribuțiile Consiliului se numără și stabilirea simbolurilor Ținutului Secuiesc. De asemenea, acest for ar primi și alte competențe, precum: stabilirea hotarelor unităților administrativ-teritoriale ale regiunii; înființarea de noi comune; expropierea de interes public și supravegherea și controlul structurilor regionale ale poliției comunitare și colaborarea cu structurile Poliției. Consiliul ar avea și dreptul de a emite decizii valabile în regiune cu privire la protecția socială și asigurările sociale și de a înființa organe pentru asigurarea ordinii publice.

Totodată, în cazul unor legi sau ordonanțe emise de Parlamentul și Guvernul României, care au reglementări valabile și în Ținutul Secuiesc, Consiliul de Autoadministrare ar putea solicita rediscutarea acestora.

Actul normativ mai prevede că statutul de regiune autonomă, odată adoptat de Parlamentul României, ar urma să fie aprobat printr-un referendum de cetățenii Ținutului Secuiesc, la fel și desființarea statutului de regiune autonomă, care s-ar putea realiza în același mod.

Ținutul Secuiesc ar urma să aibă și un președinte, ales pe o perioadă de patru ani de cetățenii regiunii.

Textul legislativ stipulează că organul executiv al regiunii ar urma să fie Comisia de Autoadministrare, al cărei președinte ar fi numit de președintele Ținutului Secuiesc. Potrivit proiectului de lege, Comisia ar elabora și executa bugetul autoonm al regiunii și ar înființa, respectiv desființa instituțiile publice ale regiunii. „Comisia de Autoadministrare poate dispune, înființa și susține posturi proprii de televiziune și de radio, orice mijloc de comunicare în masă, care contribuie la realizarea obiectivelor sale”, arată un alt articol din inițiativa legislativă.

În ceea ce privește finanțarea regiunii, legea stabilește că autoritățile publice locale, respectiv autoritățile de autoadministrare scaunală și regională ale Ținutului Secuiesc dispun de autonomie financiară. De asemenea, la bugetul local ar urma să rămână 90% din volumul impozitelor pe venit și 80% din volumul altor impozite și taxe.

Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc a fost depus la Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, în 30 ianuarie, că formațiunea susține acest proiect.

„Legat de orice inițiativă de autonomie, cunoaștem reacția și decizia și poziția liderilor politici, și din coaliție, și din Opoziție. Este un proiect depus privind autonomia Ținutului Secuiescu, va merge pe procedura parlamentară cum trebuie să meargă și noi vom susține, dar cunoaștem poziția, nu e nimic nou”, a precizat Kelemen.