Un senator PNL vrea taxă pe meniul de nuntă. „Țara asta are destule fluxuri din care să trăim foarte bine cu toții”

„Patrimoniul național începe să cadă pe noi”. Astfel își începe argumentarea senatorul liberal, Dorin Dobra, membru al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, la propunerea de a-i taxa cu 50 de bani pe cei care prestează servicii alimentare la nunți, pentru fiecare meniu în parte. Practic, a explicat liberalul pentru Gândul, „cade în sarcina unui parlamentar să inventeze un flux financiar, care să poată merge în sprijinul acestui patrimoniu” și cum nu mai „vin bani de nicăieri decât de la alocări guvernamentale”, o soluție ar putea fi nunțile. De ce tocmai nunțile?

„Pentru că nunta e un prilej de fericire, unde e vorba și de mulți bani”, explică Dorin Dobra, iar o astfel de taxă ar simboliza „un gest de solidaritate față de patrimoniul național, care nici măcar nu cade în seama mirilor sau a nuntașilor”, mai spune liberalul.

În ceea ce privește motivația senatorului, aceasta este următoarea: „Peste tot în țară, nunțile s-au transformat în niște spectacole foarte frumoase. Nu mai e invitat un singur cântăreț, nu mai e invitată o singură formație, ci, cel puțin în Ardeal, e o peregrinare de spectacol. Obiceiuri vechi, soliști, formații, ansambluri, dansuri și așa mai departe”.

Taxarea meniurilor de nuntă nu ar fi, însă, singura variantă pe care liberalul o ia în calcul în vederea redactării și depunerii unui proiect legislativ. Pe lângă impozitul și contribuțiile sociale pe care le plătesc la bugetul de stat, artiștii ar mai putea fi taxați, în viziunea liberalului, pentru fiecare prestație în parte.

„Încep să mă gândesc ca din facturile pe care artiștii le încasează să fie direcționați bani și de acolo. Am avea două soluții, în momentul acesta. Mă gândesc dacă pe meniuri sau pe factura artiștilor. Peste zece ani vom fi în aceeași situație dacă nu găsim rapid un flux care să intre, să sprijine conservarea patrimoniului național”, a explicat Dorin Dobra.

Întrebat, însă, dacă prima măsură nu ar presupune și o intruziune în viața mirilor, liberalul exclude de departe acest risc.

„Nu intrăm în niciun fel în intimitatea și aspectul privat al unei nunți. Tocmai de aceea nu vreau să pun pe nimeni să declare ce a avut, și cât a avut. Oricum există o factură pentru cei ce prestează serviciile de alimentație. Dacă stabilim împreună solidar cu istoria noastră și cu patrimoniul național că nu îmi închipui că o să crească nota de plată pentru 50 de bani”, spune Dobra.

Mai mult, senatorul liberal susține că „putem ajunge la discuții mai complicate”, în condițiile în care „sunt nunți de un anumit ‘level’ și nunți la țară și putem și asta discuta”. Concret, acesta nu exclude mai multe niveluri de taxare, în funcție de specificul fiecărei nunți.

„Dacă reușim să creăm o dezbatere realmente productivă pentru lucrul ăsta, putem stabili că e același pentru toată lumea, 50 de bani, sau nu. Una e o nuntă la țară, în căminul cultural, și alta e la un hotel din București. Ne trebuie doar buna intenție să le stabilim și să ieșim din populismul ăsta general care e destructiv, nu mai lasă loc nici minimei dezbateri”, a mai spus senatorul.

Pe de altă parte, Dorin Dobra se plânge de faptul că Ministerul Culturii „nu a dat niciun semnal”.

„Eu sunt convins că dacă am privi-o cu bună-credință, am putea face lucruri minunate în câțiva ani, astfel încât să multiplicăm oferta turistică a României, în general. Convingerea mea este că țara asta are destule fluxuri din care să trăim foarte bine cu toții, trebuie doar să le identificăm și să producem plus valoare din el. Cam acesta e substratul meu motivațional”, a conchis liberalul.

CITEȘTE AICI POSTAREA

Dorin Dobra nu este singurul parlamentar care s-a remarcat, în ultima vreme în spațiul public, cu astfel de inițiative cel puțin discutabile. După propunerea senatorului Alfred-Laurențiu-Antonio Mihai de a introduce în Codul Penal „regretul efectiv”, care ar fi trebuit să înlăture răspunderea penală și să îi scape pe corupți de dosare, pe final de legislatură, un alt coleg de breaslă a venit cu o idee cel puțin „originală”. Senatorul independent Andrei Voloșevici, fost primar al Ploieștiului, a depus recent la Senat o inițiativă legislativă prin care propune ca ocuparea funcțiilor de conducere din administrația locală și centrală, dar și din ministere să se facă pe baza „încrederii personale”. De unde s-a inspirat politicianul? „Din marile democrații ale lumii în care, spre exemplu, președintele statului când vine, schimbă și 25.000 de funcționari”.

Practic, inițiatorul proiectului de lege spune că și-ar dori ca primarii, după ce și-au câștigat mandatele, să își aleagă oamenii din subordine cu care să lucreze după un criteriu „clar și subiectiv, dar legat de profesionalismul oamenilor” în care au încredere. Motivul? Evitarea blocajelor. „Lucrurile nu sunt neapărat legate de profesionalism sau de egalitate, ci uneori merg în direcția politicii. Nu pot să înțeleg cum blochezi un oraș pentru că cineva are un alt interes că se apropie alegerile locale”.

Cu toate acestea, Voloșevici susține că nu „încrederea personală” ar cântări cel mai puternic în procesul de numire în funcții, ci „profesionalismul”. În ceea ce privește riscul unei astfel de legi, senatorul susține că „nimeni nu îl neagă”. „Dacă ești inconștient, da, este un risc. Dacă opinia ta este că trebuie să îți aduci acolo rudele sau mai știu eu ce prieteni, sigur că există acest risc”, a declarat Voloșevici pentru Gândul.

CITEȘTE AICI PROIECTUL DE LEGE

CITEȘTE AICI EXPUNEREA DE MOTIVE

Înainte de „încrederea personală”, la Senat a ajuns legea „regretului efectiv”. Concret, pe 9 mai, senatorul independent, fost membru PC, Alfred-Laurențiu-Antonio Mihai, 35 de ani, propunea, printr-un proiect depus la Senat, introducerea noțiunii juridice de „regret efectiv” în Codul Penal, care să îi scape de răspunderea penală pe cei care comit, printre alte infracțiuni, fapte de corupție sau asimilate acestora. Acesta era, de altfel, singurul proiect de lege care îi aparținea exclusiv, în cei doi ani de mandat. În accepțiunea senatorului Mihai, „regretul efectiv” ar trebui să înlăture răspunderea penală pentru anumite infracțiuni.

În expunerea de motive a proiectului său de lege, senatorul Mihai arăta că „justiția din România înregistrează, an după an, noi recorduri în ceea ce privește numărul proceselor”, considerând că un român din trei ajunge în fața instanței și că unul din patru este implicat într-un dosar penal (sursa acestor cifre nu este precizată). Un alt motiv invocat de senator în sprijinul ideii de „regret efectiv” care îi scapă de închisoare pe corupți era „aglomerația din închisori”.

Contactat atunci de Gândul, senatorul Alfred-Laurențiu-Antonio Mihai a explicat că proiectul său „nu a vizat pe cineva, o anumită categorie”: „Am vizat o stare de fapt cu care se confruntă societatea. Sunt tot felul de investigații, sunt nemulțumiri în societate că nu este echitate și nu se recuperează prejudiciile. Nu e echitabil că unul face un denunț și se plimbă pe stradă cu Bentley-ul și altul… și nu se recuperează niciun ban. Eu acolo am gândit-o”.