Cum îl răzbună Ponta pe Felix

În timp ce premierul Victor Ponta anunța că informatorii fostei Securități nu vor mai candida în alegeri din partea USL – scăldând-o, însă, în privința celui mai notoriu dintre ei, dovedit în justiție, amicul său politic Dan Voiculescu -, majoritatea parlamentară le dădea NUP foștilor miniștri Laszlo Borbely și Victor Paul Dobre. Senatorii și deputații nu mai blocaseră de patru ani, de la cazul Adrian Năstase, începerea urmării penale împotriva unora dintre colegii lor. Încercaseră, uneori, să tergiverseze avizele (cazul Ridzi), dar, în general, răspunseseră, prompt, cererilor procurorilor, încuviințând chiar și arestarea unora dintre acuzați (Cătălin Voicu, Mihai Boldea). S-ar fi putut crede că aleșii își schimbaseră mentalitea și înțeleseseră că nu domniile lor judecă și dau verdicte, ci justiția, obstrucționarea acesteia de către politic fiind de neacceptat într-un stat de drept. În ultimele luni însă, după trimiterea lui Adrian Năstase după gratii, parlamentarii și-au revizuit atitudinea, ei ducând, individual și în grup, o luptă neobosită, împotriva Parchetului și a DNA, cu „generalii” Crin Antonescu și Victor Ponta în primele rânduri.  
Condamnarea la doi ani de închisoare cu executare a fostului prim-ministru pesedist a declanșat o salvă de discursuri furibunde despre politizarea justiției și a condus la represalii împotriva completului de judecată, ministrul Titus Corlățean solicitând CSM anchetarea disciplinară a magistraților, demers stopat mai târziu, fiindcă ar fi fost „susceptibil de interpretări eronate” pe plan extern, unde se vorbea de interferență în actul de justiție. În apropierea referendumului de demitere a președintelui și după acesta, tunurile i-au vizat pe judecătorii CCR (sesizare, fără succes, la ANI, împotriva Iuliei Motoc) și, în special, pe procurori. Aceștia din urmă sunt descriși public ca unelte ale lui Băsescu, cu comportament „stalinist”, „ale căror abuzuri reprezintă o lovitură de stat”. Declarațiile au culminat cu autodenunțul la DNA al domnilor Antonescu și Ponta, pentru a fi îndemnat cetățenii să vină la vot, care s-a vrut o sfidare la adresa justiției, nu doar un gest de solidaritate cu secretarul general al PSD Liviu Dragnea, pus sub acuzare pentru obținerea, în mod fraudulos, de foloase nepatrimoniale pentru partid, la referendumul din 29 iulie. În acest climat, era imposibil de imaginat că majoritatea uselistă va încuviința urmărirea penală în legătură cu același referendum, a fostului ministru al Administrației, Victor Paul Dobre. Cât despre dl Borbely, cercetat pentru relația dubioasă cu o firmă ce i-a renovat apartamentul soacrei și-a obținut un contract de la Mediu, el este beneficiarul votului „la pachet” cu demnitarul liberal.
Campania  antijustiție, pe care o duce USL, urmărește să zdruncine bruma de încredere redobândită de cetățeni într-o instituție complet aservită politic, până nu demult. Ea nu schimbă dramatic percepția populară, dar face mai mult rău României, la Bruxelles, decât zbieretele PD-L despre închipuita lovitură de stat. Nu mai este vorba de un partid de opoziție, isterizat că pierde ultimul centru de putere, ci de alianța de guvernământ, care, prin declarațiile și acțiunile liderilor ei, arată clar că și-a propus să intimideze justiția. În aceste condiții, viitorul României în UE nu se anunță deloc luminos. Dar domnilor Ponta și Antonescu puțin le pasă. Nu-i interesează decât să sape zi de zi la temelia unei instituții care, după 15 ani de tutelă politică, s-a emancipat, în sfârșit, făcând ceea ce pe vremea lui Ion Iliescu era de neconceput: să bage demnitari în pușcărie. Și cu fiecare lovitură de târnacop, ei îl răzbună pe turnătorul Felix.