Cum ștergem Israelul de pe hartă

În urmă cu o săptămână, ministerul ceh de Externe și ministerul Educației au declanșat o tevatură întreagă, când – în urma protestului ambasadorului palestinian la Praga, Khaled Atlattrash – au decis să șteargă din atlasele școlare Ierusalimul și să mute capitala la Tel Aviv.

Argumentul lui Atlattrash: „Harta prezintă ceva inacceptabil pentru palestinieni, dar și împotriva legislației internaționale și a poziției oficiale a Uniunii Europene, care include și Republica Cehă”.  

Oficialii guvernului ceh nu doar că au promis să modifice rapid harta, dar au mai și motivat apăsat demersul, prin vocea purtătoarei de cuvânt a ministerului de Externe: „Țările membre ale Uniunii Europene, inclusiv Republica Cehă, privesc Ierusalimul ca pe viitoarea capitală a ambelor state – respectiv Israelul și viitorul stat palestinian și, prin urmare, actualul atlas nu exprimă poziția oficială a Pragăi”.

JUSTIȚIE Anchetă de amploare la Muntele Athos. Românii, principalii clienți ai unei rețele ilegale care speculează pelerinajele

22:37

SĂNĂTATE 9 motive surprinzătoare pentru care te simți mereu obosit. Ce recomandă specialiștii

22:16

Astăzi, spuneam, fără a-și contrazice explicațiile de acum o săptămână, Executivul s-a răzgândit și a hotărât să nu mai modifice nimic.  

Există o veche dezbatere internațională în legătură cu capitala statului Israel. Poziția ministerului român de Externe e clară, datează de aproape patru decenii și nu face decât să recunoască Rezoluția 478 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, care condamnă Legea Ierusalimului: „La 20 ianuarie 1950, capitala Statului Israel a fost transferată de la Tel Aviv la Ierusalim, iar în 1980 Parlamentul israelian a adoptat o lege prin care Ierusalimul reunit a fost proclamat capitala unită și veșnică a țării. Instituțiile centrale și ale administrației de stat se află în Ierusalimul de Vest. România, asemenea altor state, nu recunoaște transferarea capitalei la Ierusalim, menținându-și misiunea diplomatică la Tel Aviv”. Asta nu înseamnă însă că i-ar fi trecut cuiva prin cap, la București, să schimbe harta oficială.   

Episodul ceh mi-a amintit că, la începutul anului trecut, prestigioasa editură HarperCollins nu prididea să se scuze, fiindcă publicase un atlas pentru școlile din Golful Persic, în care pur și simplu Israelul lipsea.
 
Ceea ce se presupune că a declarat fostul președinte iranian Ahmadinejad – deși nu e încă dovedit că, în retorica lui găunoasă, ar fi exprimat literal o astfel de idee – au desenat editorii de la HarperCollins și era cât pe ce să realizeze parțial pulsiunile antisemite ale guvernanților cehi.
 
Rămâne temerea că, în zilele noastre, orice comanditar politic se poate juca de-a planisfera, cu condiția să aibă destui bani sau suficiente argumente care să meargă la sufletul editorilor.