100 de zile de TEROARE între Dunăre și Tisa. Cum a băgat PESTA PORCINĂ AFRICANĂ în carantină jumătate din România

Redactor:
Marian Sultănoiu
Pesta porcină africană a băgat în carantină o jumătate de țară în doar trei luni. Citește o anchetă Gândul despre cum a trecut Dunărea și s-a plimbat prin România virusul care ne lasă fără porci

Autoritățile se declară în război total cu pesta porcină africană. Cu toate acestea, după 100 de zile de la declanșarea epidemiei, au fost confirmate 900 de focare de boală, în 209 localități, din 13 județe. Au fost sacrificați aproape 250.000 de porci, pierderile fiind uriașe la nivel de gospodării, exploatații comerciale, economie națională.

De la data confirmării prezenței virusului în țara noastră, pentru prima oară, în 31 iulie 2017, în județul Satu-Mare, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în două zone geografice.

În zona de nord-vest a României, boala evoluează în 3 județe (Satu-Mare, Sălaj și Bihor), iar prezența virusului este confirmată în 13 localități, unde au fost uciși 1.375 de porci domestici și au fost afectați 15 porci mistreți.

În zona de sud-est a României, boala a fost confirmată în 194 de localități din județele: Tulcea, Constanța, Brăila, Ialomița, Galați, Călărași, Ilfov, Buzău și Giurgiu, unde au fost uciși 54.296 de porci domestici din gospodăriile populației, iar în 11 exploatații comerciale de mare capacitate, o exploatație comercială de tip A și în abatorul aparținând unei ferme, au fost uciși 178.426 de porci. De asemenea, tot în această zonă, au fost afectați 42 de porci mistreți.

Protest pesta porcina africana

Pe județe, situația evoluției focarelor de PPA, se prezintă astfel:

– Județul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populației și 10 cazuri la mistreți;

– Județul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populației și 1 un caz la mistreț;

– Județul Sălaj – 4 cazuri la mistreți;

– Județul Tulcea – 551 de focare în gospodăriile populației, un focar într-o exploatație comercială de tip A, 5 focare în exploatații comerciale industriale, un focar într-un abator aparținând unei exploații comerciale și 34 de cazuri la mistreți;

– Județul Brăila – 60 de focare în gopodăriile populației și 6 în exploatații comerciale;

– Județul Constanța – 67 de focare în gospodăriile populației și 1 caz la mistreț;

– Județul Ialomița – 111 de focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;

– Județul Galați – 9 focare în gospodăriile populației și 1 caz la mistreț;

– Județul Ilfov – 7 focare în gospodăriile populației;

– Județul Călărași – 41 de focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreț;

– Județul Buzău – 3 focare în gospodăriile populației;

– Județul Giurgiu – 1 focar în gospodăriile populației.

Se apropie Ignatul, iar românii se plâng că nu mai au porci în bătătură, ca să urmeze tradiția, să-și facă rezerve pentru iarnă, să pună mâncare familiei, pe masă.

„La radio spune că o să dea nu știu câți bani, și nouă ne-a dat 6 lei și 50. Și spune că or să dea între 8 și 12 lei. Cine dă diferența aia de bani?”, se revoltă un sătean din Ceatalchioi, care nu vrea să-și spună numele, dar ține cu tot dinadinsul să-și spună păsurile.

„Cum de s-a răspândit atât de repede virusul?”, îl întreb.

„Asta știu cei de la „Rezervația Biofura” din Tulcea. Nu-i „biosferă”, e „biofură”! Niște escroci care mănâncă bani degeaba! Hai, pa!”, spune omul cu năduf.

Avertismente

În ultimii ani, autoritățile din România au fost informate, pe diverse căi, cu privire la posibilitatea declanșării unei epidemii de pestă porcină africană în țara noastră.

Serviciile de informații, 2016

Invitat în fața Comisiei de Control SRI din Parlamentul României, Eduard Hellvig, directorul serviciului a declarat că instituția pe care o conduce a făcut prima informare cu privire la pericolul apariției PPA în urmă cu doi ani. „Conducerea SRI ne-a adus la cunoștință că prima informație pe care au transmis-o beneficiarilor legali a fost în iunie 2016. Anunțau că exista riscul să apară pesta porcină africană. Informările au fost la nivel de premier, miniștri, ANSVSA și au avut ca subiect pericolul declanșării epidemiilor la rumegătoarele mici,” explică Claudiu Manda, șeful comisiei.

Comisia Europeană, 2017

În septembrie 2017, prin Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară, Comisia Europeană întocmește Raportul final privind un audit efectuat în România, în perioada 25 ianuarie – 2 februarie 2017, în vederea „evaluării punerii în aplicare a programului pentru supravegherea și pregătirea pentru situații de urgență în relație cu PPA.

Per ansamblu, raportul concluzionează că România nu aplică încă multe măsuri destinate prevenirii PPA, de exemplu gestionarea populației de porci mistreți și biosecuritatea în exploatațiile nonprofesionale, și le va aplica doar în cazul în care este confirmată boala, cu o întârziere substanțială a rezultatelor.

Deși vânătorii au cunoștință de PPA, programul slab de supraveghere pasivă a mistreților nu oferă garanția că virusul ar fi depistat într-un stadiu incipient, după introducerea sa. Acest lucru va întârzia depistarea bolii și, prin urmare, punerea în aplicare a măsurilor de control, mărind riscul răspândirii ulterioare la porcii domestici, în special în exploatațiile nonprofesionale.

Numeroasele exploatații nonprofesionale, cu un nivel redus de biosecuritate, reprezintă cel mai vulnerabil punct de introducere a infecției la porcii domestici.

Avertisment pesta porcina africana

Țăranii din Tichilești sau Gropeni – județul Brăila – unde au fost pulverizate, pur și simplu, două ferme de porci, dintre care una, uriașă, aflată, până mai ieri, pe locul doi în Europa, nu-s mai mulțumiți. Cei care locuiesc în apropierea acestor ferme povestesc – și nu sunt singurii, șeful DSVSA Brăila, confirmând, oarecum, suspiciunile lor – că le-au fost omorâți porcii sănătoși, ca să creeze un cordon sanitar de protecție.

Unei bătrâne de 82 de ani din Tichilești încă i se umezesc ochii când își amintește de vigilența lui Ceaușescu: „Aveam și eu o scroafă cu patru purcei și ei au venit, ca tâlharii și mi i-au luat, și i-au dus la gunoi. Fără nici un fel de analize,” explică femeia, dând din mână a lehamite. „Unii îmbrăcați în alb. Au pus pistolul la frunte, și gata!” O întreb cine poate fi de vină pentru toate astea: „Cine să fie!? Cine conduce e de vină! Păi, când eram cu Ceaușescu, se-ntâmpla astea?”.

Cine mai știe câte se-ntâmplau și cu Ceaușescu, dar pe om îl doare sufletul de ce i se-ntâmplă azi, acum, la el în bătătură, în pragul iernii.

Autoritățile se apără. Spun că nu e vina lor. Că oamenii sunt inconștienți și răspândesc virusul cărând carnea infestată de colo până colo. Că, de fapt, după mistreții care au adus boala din Ucraina, peste Dunăre, OMUL este vectorul care a răspândit pesta în țară.

Românii sunt derutați, speriați și revoltați. Se tem că nu vor fi despăgubiți, că li se va interzice să mai crească porci în gospodării. Că, după pestă, vor apărea alte și alte boli. Că vor fi și mai săraci, că nu vor mai avea ce mânca și vor fi nevoiți să trăiască doar dintr-o pensie de mizerie sau dintr-un ajutor social.

În aceste condiții, există și oameni care cred că nimic nu e întâmplător.

Porci într-o gospodărie din Tichilești

„Și-au bătut joc,” zice un bărbat din Tulcea, care așteaptă bacul să traverseze Dunărea, la Tudor Vladimirescu și scuipă într-o parte. „Autoritățile s-au mișcat greu. Când au venit, au împușcat câțiva mistreți, din elicopter. Nu mulți, că i-a oprit”. „De ce să-i oprească?”. Ridică din umăr. „Ca să ne omoare nouă porcii, la grămadă, după aia”. „Să fi fost vreo premeditare?”, întreb curios. Și el mă privește iar, cu privirea aia limpede. „Au răspândit virusul din elicopter…”

Gândul pornește o anchetă jurnalistică despre pătrunderea și răspândirea pestei porcine africane în România. În episoadele următoare, veți afla cum a trecut Dunărea virusul pestei porcine, cum s-a răspândit și cine se face vinovat de această situație, fără precedent în țara noastră.

 

Inchide