Muzeul – hobby de sărbătoare pentru români. Zeci de mii de oameni au mers la Noaptea Muzeelor

Publicat: 19 05. 2013, 11:30
Actualizat: 29 07. 2014, 21:48

Zeci de mii de bucureșteni au asaltat muzeele și expozițiile care și-au deschis porțile sâmbătă spre duminică, cu ocazia Nopții Muzeelor, printre vedetele evenimentului numărându-se Muzeul Antipa, Muzeul de Istorie, Muzeul Țăranului Român, dar și un spațiu nou inclus în circuit – Palatul Știrbei.

Sâmbătă, încă de la ora 17.30, înainte de deschiderea programată a instituției, în fața Muzeului Antipa, coada vizitatorilor se întindea până foarte aproape de vecinul său, Muzeul Țăranului Român. Vizitatorii Muzeului Antipa au putut vedea, la Noaptea Muzeelor, expoziția permanentă a instituției, dar au avut și acces cu preț redus la controversata expoziție „The Human Body”.

La Muzeul Țăranului Român, gastonomia a fost cuvântul de ordine. Noaptea de sâmbătă spre duminică a fost dedicată gastronomiei aromâne. În aer liber, muzeul găzduia evenimentul dedicat culturii aromâne, cu rețetele aferente („pită di veardză” și „arizu cu lapti „- la 5 lei și „piperichi dinijicati” – la 10 lei), în timp ce expoziția permanentă a fost deschisă gratuit vizitatorilor.

Ieșind de pe Șoseaua Kiseleff și urcând pe Calea Victoriei, fanilor vizitelor nocturne la muzeu li se întindea în față un adevărat traseu, care debuta cu Muzeul Enescu. Încă de la lăsarea serii, vizitatorii instituției, care în timpul anului este definită de „discreție”, au putut asculta muzică live în foaier. Stând smirnă în fața ansamblurilor muzicale, vizitatorii Muzeului Enescu au putut asculta „Sonorități Nocturne”, interpretate de elevii Colegiului Național de Arte „Linu Lipatti”, urmate de muzică indiană și tango. Muzeul a fost deschis până la ora 01.00.

Următoarea oprire pe traseu a fost superbul Palat Știrbei, care a fost gazda unei avanpremiere „Romanian Design Week”. Expoziția este structurată pe opt domenii: arhitectură, design de interior, fashion, design de obiect, digital design, fotografie, graphic design și publicitate. Selecția designerilor a fost făcută cu ajutorul unui consiliu creativ, iar designul expoziției este semnat de arhitectul Attila Kim. Instalațiile din interiorul și din grădina Palatului Știrbei au variat de la spoturi de reclame, machete de clădiri, obiecte de uz comun semnate de designeri – mese, cești, televizoare -, dar și o mică grădină în care sunt ilustrate, în straturile lor, „Romanian ceapă” și „Romanian căpșune”, alături de ghivece cu plante aromatice. În spatele palatului, vizitatorii se puteau exprima artistic cu carioca, pe un perete ce le era pus la dispoziție, sau puteau face o scurtă plimbare la subsol, pentru a vizita expoziția „Death by Diamonds and Pearls” – Carioca.

Mai departe pe Calea Victoriei, cu un mic ocol pe o stradă mai retrasă, vizitatorii au putut asista la prima întâlnire a Muzeului „Theodor Aman” cu vizitatorii Nopții Muzeelor, după renovare. Printre cei care au călcat pragul instituției la Noaptea Muzeelor s-au numărat și criticul de artă Tudor Octavian și muzicianul A.G. Weinberger. Dacă sâmbătă intrarea a fost gratuită la Muzeul „Theodor Aman”, în restul timpului, biletul de intrare costă 5 lei. Vizavi de Muzeul Aman, la Centrul Cultural ArtSociety s-a desfășurat programul „Adoptă o capodoperă – vizitarea expoziției cu lucrări din Pinacoteca București la Palatul Cesianu-Racoviță”.

Revenind pe Calea Victoriei, curioșii care au vrut să se bucure de Noaptea Muzeelor au avut de ales, în primă fază, între Muzeul Național de Artă al României – unde au putut admira, până la ora 04.30, expoziția „Fragmente de memorie – Portrete regale. Palatul regal”, care își propune să reconstituie momente din istoria familiei regale (în anexa Sălii Tronului) și a Palatului Regal (în anexa Sufrageriei Regale -, dar și Biblioteca Centrală Universitară.

Biblioteca a promis că în noaptea de sâmbătă „se va dezvălui iubitorilor de cultură și de frumos prin tururile ghidate și expoziția de carte veche organizată în Corpul Boema”. Atmosfera de mister a fost completată de acordurile clasice oferite de Corul Colegiului German Goethe, dirijor Adelina Oltean, și elevii Școlii de Muzică și Arte Plastice nr. 5. Cvartetul de muzică Earth, Wind and Drums a completat programul nopții și a îmbinat standarde de jazz precum Looni’s Lament, Solar, All Blues cu jazz-ul contemporan, avangardist, încercând să reînvie atmosfera anilor ’60.

La capătul vânătorii de muzee pe Calea Victoriei s-a clasat Muzeul Național de Istorie a României, care a fost și el unul dintre favorite, cu o coadă de zeci de metri la capătul căreia vegheau două personaje istorice cu care admiratorii se fotografiau. Intrarea vizitatorilor s-a făcut, pentru Noaptea Muzeelor, pe strada Poștei și nu din Calea Victoriei, deoarece, cu această ocazie, expoziția -vedetă a muzeului, „Comorile Chinei”, a fost închisă. Cu toate acestea, vizitatorii de la Noaptea Muzeelor au primit, la intrarea în instituție, un tichet cu care își vor putea cumpăra, ulterior, un bilet cu preț redus la expoziția „Comorile Chinei”.

Bucureștenii au avut de ales, pentru Noaptea Muzeelor care s-a încheiat în jurul orei 05.00, între 32 de instituții care li s-au pus la dispoziție. Printre prezențele „exotice” din București anul acesta s-au numărat expoziția „Călătorie prin universul Lego” de la Muzeul Național Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida”, Muzeul Național al Pompierilor – Foișorul de Foc și Ferma Animalelor, care pentru prima dată a stat deschisă sâmbătă, până la ora 00.00.

Muzeelor din București li s-au alăturat, la acest eveniment, zeci de muzee din țară. Noutatea de anul acesta a constat în introducerea de circuite muzeale și la Baia Mare și Sibiu – orașe în care au fost disponibile hărți tipărite cu instituțiile participante, după modelul implementat cu succes la București, în ultimii cinci ani, și la Cluj-Napoca, anul trecut. Proiectul „Noaptea Muzeelor în 4 acte: București, Baia Mare, Cluj-Napoca, Sibiu” a fost coordonat de Rețeaua Națională a Muzeelor din România și finanțat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național. Parteneri în proiect au fost Muzeul de Mineralogie din Baia Mare, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu.

De asemenea, pentru prima oară colecții muzeale, colecții private și bisericești din zonele rurale ale Sibiului și-au așteptat vizitatorii în nocturnă, alături de muzee din Aiud, Alba-Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brașov, București, Caransebeș, Constanța, Cluj-Napoca, Deva, Golești, Iași, Oradea, Ploiești, Reșita, Sfântu-Gheorghe, Sibiu, Sighișoara, Sinaia, Slatina, Slobozia, Suceava, Târgu-Jiu, Târgu-Mureș și Timișoara.

Noaptea Muzeelor, sărbătoarea instituțiilor muzeale, a fost organizată în noaptea de sâmbătă spre duminică, în peste o sută de instituții din București și din țară. Acestea s-au alăturat celor peste 3.000 de muzee care au participat la Noaptea Muzeelor în Europa.

Noaptea Muzeelor este un eveniment inițiat de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța și aflat deja la a noua ediție. Noaptea Muzeelor are loc în fiecare an sâmbăta, în jurul datei de 18 mai – Ziua Internațională a Muzeelor, sărbătoare instituită de International Council of Museums (ICOM).