A venit sezonul, iar cămara trebuie să fie plină! Ghidul de preparare corectă a conservelor de casă

Întrebarea care se pune este – sunt conservele făcute în casă mai sănătoase? Cum se prepară corect acestea? Ce reguli trebuie respectate? Iată ce criterii trebuie să respecți atunci când prepari acasă conserve dulci sau sărate pentru iarnă.

Recunosc, că nu mă mai încântă ideea să mai cumpăr aproape nici o conservă din comerț de când am citit studiile făcute de Asociația Pro Consumatori. Sub denumiri ce par prietenoase – acid citric, acid lactic etc, se ascund ingrediente produse în laborator, nu foarte prietenoase cu sănătatea pe termen lung, și pe care copiii, bătrânii, gravidele și pacienții cu boli cronice este bine să le evite. Eu aș vrea să prepar în casă zacuscă și magiun, în piețele din România încă se găsesc fructe și legume din producția locală. Dar neavând experiența necesară și nici o bunică sau mamă lângă mine, găsesc foarte utile recomandările unor specialiști în domeniul alimentar.

Nimeni nu și-ar dori să depună atâta muncă, să investească bani și timp în prepararea conservelor pentru iarnă ca acestea să se strice imediat după ce au fost puse în borcane ori să nu aibă o  calitate excelentă. Dacă tușele fine ale gustului (lămâie, nucă, baton de vanilie, scorțișoară – în cazul dulcețurilor, gemurilor și magiunului sau piper, boia de ardei iute, bețe de mărar, leuștean în cazul conservelor sărate) le stabiliți în funcție de tradițiile din familiei și de gustul propriu, regulile de preparare oferite de experții de la Asociația Pro Consumatori sunt de aur. În ultimele 6 decenii, datorită păcii tinerii europeni nu au fost „obligați” de condiții economice și sociale vitrege să pună fructe și legume la conservat pentru iarnă. Însă multitudinea de conservanți chimici dă de gândit. Atuurile conservelor de casă sunt susținute cel puțin de următoarele considerente: am ales cu propriile mâini ingredientele, le-am spălat conform propriilor pretenții, am folosit o rețetă pe placul nostru, le-am pregătit în vasele și cu ustensilele proprii, le păstrăm în recipiente proprii.

CONTROVERSĂ Duel pe Facebook între Sebastian Ghiță și Oana Gheorghiu. Ghiță o ironizează în comentarii, Gheorghiu răspunde

23:45

FLASH NEWS Iranul impune noi condiții pentru pacea cu SUA: eliberarea activelor înghețate și plata pe jumătate înainte de semnare

23:17

Reguli de igienă

Experții Asociației Pro Consumatori indică reguli de igienă ce trebuie respectate la prepararea conservelor de casă.

Spălarea mâinilor și repetarea spălării ori de câte ori se impune pe parcursul lucrului (după mâncare, fumat, manipularea de vase și obiecte nespălate, de fiecare dată după folosirea toaletei);

Spălarea ustensilelor și vaselor/recipientelor pentru conserve cu detergent și clătirea cu apă curată; recipientele din sticlă, cu capac filetat sunt mai practici;

Ținând seama că bureții de vase și cârpele de bucătărie constituie un rezervor de microorganisme în bucătărie (nu le lăsați ude – puneți-le mereu la uscat), este de înțeles regula schimbării acestora cu unele noi atunci când se prepară conserve;

Avem nevoie de vase mari. De exemplu, pentru 3 kg de gem, oala trebuie să aibă o capacitate de 6 l.

Oalele și cratițele în care fierbem conservele de iarnă trebuie să fie din oțel inoxidabil ori vase emailate. Nu folosiți vase din aluminiu ori cupru.

Ce materii prime folosim

Legumele și fructele trebuie să fie coapte, proaspete, din producție locală, fără defecte și putregai;

Aroma se menține dacă prepararea se face în maximum 12 ore de la recoltare;

Oțetul, folosit ca ingredient, să fie alb (păstrează culoarea ingredientelor) și să aibă minimum 6 grade;

Sarea pentru conserve să fie brută (sare de salină ori sare marină), neiodată;

Spălarea ingredientelor (legume, fructe) se face sub jet de apă; după spălare, se mai țin câteva minute în apă cu puțin bicarbonat de sodiu pentru extragerea reziduurilor de pesticide;

După completa uscare a apei de pe materiile prime, acestea se pot fragmenta, curăța de sâmburi etc. O șarjă de lucru e bine să nu depășească două ore (de la tăierea ingredientelor până la punerea în recipiente);

Citește continuarea pe CSID!

Foto: Captură