Topul celor mai importante proiecte prin care Ministerul Sănătății dorește să reformeze sistemul sanitar

Topul celor mai importante proiecte prin care Ministerul Sănătății dorește să reformeze sistemul sanitar

Anul acesta bugetul Sănătății a fost cel mai mare din istoria României, respectiv 6 miliarde de euro, dar cu toate acestea sistemul sanitar se confruntă cu un deficit. Un prim motiv pentru acest lucru este faptul că la noi în țară doar 4,5 milioane de români cotizează la fondul Sănătății.

Pentru a echilibra costurile care sunt în sistemul sanitar, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, a pus în dezbatere publică pe site-ul instituției pe care o conduce o serie de proiecte. „Aceste propuneri sunt realizate exclusiv în folosul pacientului și a sistemului sanitar”, a declarat șeful de la Sănătate.

REPORTAJ „Invazie” de mașini chinezești la Salonul Auto București, cu lansări în premieră. Peste 40% dintre autovehicule sunt asiatice la expoziția din acest an. Cu ce prețuri încearcă producătorii să îi ademenească pe români

06:00

ANALIZĂ EXCLUSIV Paradoxul matematic al președintelui. Alegerile anticipate ar putea duce la suspendarea lui Nicușor Dan, dar tot ele l-ar putea salva. Politolog: „Nimeni nu mai așteaptă nimic de la el”

05:30

Mai jos regăsiți care sunt principalele acte normative propuse de Nicolăescu pentru a reforma sistemul sanitar.

● Pachetul de servicii medicale de bază, pus recent în dezbatere publică pe site-ul instutuției, este esențial pentru reformarea sistemului sanitar. Forma lui nu este, însă, una finală. Până la 31 octombrie pachetul de servicii medicale de bază este în dezbatere publică, urmând ca mai apoi să se stabilească pachetul de servicii medicale complementare. Acesta va intra in vigoare de la 1 februarie 2014.

Noul pachet de servicii medicale de bază, care cuprinde patru documente, are o mare componență de prevenție, vizează optimizarea utilizării resurselor, prin limitarea internărilor continue în spitalele publice pentru probleme ce pot fi rezolvate în ambulatoriu și prin reducerea investigațiilor imagistice repetate. 

Potrivit statisticilor oficiale, 40% dintre cazurile internate în spital ar putea fi tratate în ambulatoriul de specialitate sau tratate la medicul de familie.

Experții MS au identificat peste 300 de diagnostice pentru care ar trebui redusă gradual internarea, printre care: infecția intestinală bacterială și virală nespecificată, scabia, hepatita cronică C, rujeola și rubeola fără complicații, sifilisul recent lent și cel secundar al pielii și mucoaselor, anemia, malnutriția, pneumonia virală, astmul, gastrita, hepatita alcoolică și pancreatita cronică provocată de alcool, bătăturile, urticaria, infecția tractului urinar, sciatica, avortul spontan incomplet fără complicații, colecistita cronică, gușa și hipertensiune arterială, aceasta din urmă fiind boala care „umple”, în prezent, 60 la sută din secțiile de medicină internă.

În proiectul de lege se mai stabilește tipul și numărul de analize la care un român are dreptul în decursul unui an: majoritatea fiind analize de sânge uzuale. Excepție făcând urgențele. Tot la capitolul analize, în pachetul de servicii medicale de bază se mai stabilește și numărul de investigații imagistice, precum RMN-ul și computerul tomograf, la care avem dreptul.

„Este primul și singurul pas important care s-a făcut în reformă în ultimii 20 de ani. Desigur, au fost și alți pași relevanți, însă acesta are cel mai mare impact pentru pacient. Trebuie să dăm credit celor care l-au elaborat că resursele bugetare pot satisface în proporție de aproximativ 100% nevoile populației față de pachet, ceea ce înseamnă că este cuprinzător pentru starea de sănătate a populației și că poate fi onorat. Dintr-o primă evaluare, observ că există diferențe semnificative ca structură față de pachetul de bază actual, dar așteptăm cu nerăbdare rezultatele dezbaterilor publice care sper să nu aducă modificări majore sau să blocheze promulgarea acestei inițiative”, a declarat Theodor Alexandrescu, președinte Metropolitan Life.

● Legea malpraxisului a fost supusă dezbaterilor publice mai bine de 6 luni. Odată cu intrarea în vigoare a noii legi a malpraxisului, pacienții pot soluționa litigiul amiabil în cel mult șase luni, cuantumul daunelor morale va fi plafonat, iar medicii pot fi asigurați pentru incidente petrecute cu până la trei ani înaintea încheierii contractului de asigurare.

În prezent, dacă un pacient a fost victima unui caz de malpraxis, aceasta trebuie să apeleze la instanță pentru a obține despăgubiri morale. Mai mult, pentru a se dovedi dacă a fost sau nu vorba de o culpă medicală, pacientul trebuie să aștepte câțiva ani. Odată cu intrarea în vigoare a noii legi a malpraxisului autoritățile spun că lucrurile se vor simplifica.

În plus, actuala lege prevede o procedură de analizare a cazurilor de malpraxis în comisii care funcționează pe lângă direcțiile de sănătate publică (DSP). Procedura punea pacienții în situația de a plăti, în termene foarte scurte, onorarii de expertiză greu de suportat și, drept urmare, expertiza nu se efectua, iar pacienții recurgeau la sesizări penale, soluționarea cazurilor putând dura și cinci – șase ani. În noua lege costurile pentru expertize vor fi acoperite de polița de malpraxis.

● Proiectul privind statutul spitalelor va fi implementat inițial în doar 12 unități sanitare din țară, timp de un an. Prin acest act normativ, ministerul Sănătății urmărește scoaterea spitalelor publice din categoria instituțiilor publice bugetare, flexibilizarea cadrului lor de funcționare și încurajarea găsirii de soluții manageriale pentru o activitate mai eficientă. Astfel, spitalele se vor transforma în regii autonome, societăți comerciale cu capital de stat sau ONG-uri aflate în proprietatea statului sau a comunităților locale.

Proiectul de modificare a statutului spitalelor dă posibiltatea unităților sanitare să devină instituții autonome, cu mai multă libertate în organizare și cu posibilitatea depolitizării funcțiilor de management.

Conform proiectului pilot, spitalele vor fi împărțite în două categorii: de interes național, respectiv, spitalele regionale și cele de urgență, și de interes local – spitalele municipale și orășenești.

Toate spitalele publice vor primi statutul de utilitate publică și vor putea beneficia de fonduri bugetare. De asemenea, unitățile spitalicești vor putea opera după un buget global, spre deosebire de situația actuală când trebuie să aștepte rectificarea bugetară.

„Vor avea posibilitatea înregistrării ca plătitor de TVA și deducerii TVA-ului aferent achizițiilor, având ca efect diminuarea costurilor și majorarea lichidităților”, spune minstrul Sănătății.

Demnitarul precizează că odată cu intrarea în vigoare a acestui proiect spitalele vor avea posibilitatea de a contracta împrumuturi financiare, de a calcula și introduce în costuri amortizarea bunurilor și de a constitui fond propriu de dezvoltare.

● Noua grilă de salarizare a medicilor este un alt proiect prin care se dorește reforma în sănătate. Acesta este un proiect pilot care se va plica timp de un an în cele 12 spitaleîn care va fi implementat și proiectul privind statutul spitalelor. Prin acest act normativ, aflat pe site-ul ministerului în dezbatere publică, se urmărește scoaterea profesiei de medic din categoria personalului bugetar. Eugen Nicolăescu a declarat că prin acest proiect instituția pe care o conduce urmărește creșterea veniturilor pentru medici, dar și pentru echipa medicală. Această creștere ar putea fi realizată prin două metode: prin salarizarea pe performanță, pe baza unor criterii care vor fi descrise în normele de aplicare, sau prin acordarea posibilității unui medic de a consulta și trata pacienți proprii, în regim privat, în spitalul public. „Astfel, i se va oferi pacientului posibilitatea alegerii medicului care să îl trateze chiar în spitalul public, dacă dorește acest lucru”, a spus Nicolăescu.

Medicului i se oferă posibilitatea de a trata pacienți proprii în spitalul unde lucrează. Excepție fac situațiile de urgență. Medicii cu specialitatea medicină de urgență și ATI nu pot avea pacienți privați.

„Procentul paturilor ocupate de pacienți în regim privat nu poate depăși 20% din numărul total de paturi disponibile într-un spital. În caz de calamitate se va renunța la paturile private, acestea devenind publice”, a declarat ministrul Sănătății.

Pacienții care vor să acceseze servicii medicale în regim privat într-un spital de stat vor fi consultați numai după ce medicul și-a terminat programul. Cadrele medicale care optează pentru a avea pacienți privați în spitalul public trebuie să fie angajați ai spitalului și să nu lucreze concomitent și în mediul privat.

Sumele obținute în urma plăților făcute de către pacienții privați se vor distribui între medic, echipa medicală și spital. „Propunerea noastră a fost ca din suma totală 50% să meargă la medic, 30% la echipa cu care lucrează și 20% din sumă va reveni spitalui. Aceste procente nu sunt bătute în cuie, ele pot fi modificate”, a mai spus Nicolăescu.

Acest material face parte din campania „Sănătatea-i cel mai bun prieten„ susținută de Metropolitan Life.

Urmărește campania și pe Facebook