Care sunt opțiunile pentru cetățenii din Israel care vor să lucreze din România? Analiza specialiștilor în impozite şi contribuții sociale

Cetățenii israelieni care au decis să părăsească țara, în contextul conflictului armat actual, și iau în considerare să se stabilească temporară în România au la îndemână în prezent patru opțiuni, din perspectiva șederii și dreptului de muncă.

Cetățenii Israelieni pot să se stabilească în România, conform legislației și procedurilor actuale, dacă se hotărăsc să plece din calea conflictului actual.

Autoritățile de la București au ajutat la evacuarea a 2.220 de cetățeni români (inclusiv cu dublă cetățenie) în contextul situației de securitate din Statul Israel și Fâșia Gaza, conform celor mai recente statistici ale MAE. Conflictul a debutat pe parcursul nopții de 6 spre 7 octombrie 2023, când a fost lansat un număr mare de rachete din Fâșia Gaza către Statul Israel și au avut loc și infiltrări ale unor militanți la sol, atacuri care s-au soldat cu victime.

TURISM Taxa de pe nota de plată care îi uimește pe români în vacanță. Ce este „coperto”, percepută în Grecia, Italia și Portugalia

13:10

REACȚIE Petrișor Peiu semnalează un alt indicator al crizei din România: rata șomajului crește continuu din vara lui 2024. Comparația cu statele vecine

13:07

Confirm statisticilor israeliene citate de Ministerului Afacerilor Externe, în Israel trăiesc 86.200 de cetăţeni născuţi în România, la care se adaugă 125.800 de urmaşi ai familiilor originare din Romania născuţi în Israel, astfel că se poate vorbi despre o comunitate de peste 212.000 de persoane cu rădăcini în România.

„Caracteristici demografice ale comunităţii originarilor din România: o medie de vârstă ridicată (87% din israelienii născuţi în România au peste 55 de ani); răspândirea geografică: majoritatea s-au stabilit în Tel Aviv, Haifa si zona de Nord, iar restul în zona centrală, zona de sud şi Ierusalim; în cadrul populaţiei evreieşti a Israelului comunitatea de origine română are un mare procent de ocupaţii intelectuale”, potrivit Ambasadei României în Statul Israel.

Patru variante

Conform unei analize a specialiștilor EY România, prima variantă este cea mai la îndemână, respectiv, potrivit legislației naționale, aceștia pot opta pentru sosirea în România în baza pașaportului. Șederea pe teritoriul României este permisă pentru maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 zile, decizie pentru care cetățenii israelieni nu au nevoie de viză de scurtă ședere din partea autorităților române (Ambasada României din Tel Aviv).

Cetățenii israeleni pot opta pentru o a doua variantă, respectiv obținerea statului de nomad digital. În acest sens, este necesar ca ei să depunpăunui set de documente la Ambasada României din Tel Aviv, pe baza căruia se poate acorda viza de nomad digital. Conform specialiștilor EY România, în acest caz, procedura poate dura până la două luni, fiind necesare verificări în detaliu și o listă destul de lungă de documente, precum cazierul judiciar apostilat, certificatul de atestare fiscală, la fel cu apostilă, fluturașii de salariu prin care se face dovada că cetățeanul a încasat în ultimele 6 luni o remunerație minimă de trei salarii medii pe economie în România. „Autoritățile române au stabilit, în urmă cu doi ani, regulile de obținere a vizei de nomad digital, pe care le aplică toate ambasadele României. Precizarea importantă aici este faptul că, potrivit legislației în vigoare, străinii care au obținut statutul de nomad digital (viză de lungă ședere și permis de ședere, de altfel) beneficiază de scutire de la plata impozitului și contribuțiilor sociale timp de 183 de zile pe an (aprox. 6 luni). În cazul în care locuiesc și muncesc mai mult în România pe parcursul unui an, nomazii digitali pot deveni rezidenți fiscali aici, veniturile acestora fiind impozitate ca în cazul unui cetățean român obișnuit”, potrivit EY România.

A treia variantă pentru un cetățean străin care optează să plece temporar din zona de conflict și să se stabilească/să lucreze remote din altă țară, poate fi aceea de a ajunge în România pe baza pașaportului, după care să încerce o solicitare pentru viză de nomad digital pentru o altă țară europeană, desigur, subiect al acceptului acestor țări de a solicita acest tip de viză la ambasadele lor din București. Grecia, Cipru, Spania, Ungaria și altele sunt țări în care această viză se obține mult mai facil și mai rapid. Angajații israelieni pot fi în situația de a lucra fie pentru un angajator din Israel, fie pentru orice altă companie din lume care le permite să lucreze remote.

A patra opțiune ar fi sosirea în baza pașaportului, cu ședere de 90 zile, după care oricare cetățean poate solicita statului român protecție internațională, azil, ceea ce i-ar permite acestuia să rămână în România peste termenul de trei luni legale, timp în care își poate continua munca remote pentru angajatorul din străinătate.

De menționat este și faptul că, în cazul războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a decis să ofere, pe lângă ajutoare financiare și umanitare pentru cetățenii ucraineni care au părăsit țara aflată în război, și așa-numita „protecție temporară”, respectiv un pachet cu mai multe beneficii. Prin urmare, ar putea intra în discuție, în cazul în care starea de război va continua, extinderea protecției temporare și pentru cetățenii israelieni. Printr-o astfel de reglementare, aceștia pot obține un drept de ședere, printr-o procedură simplificată, care le-ar permite să stea mai mult de perioada prevăzută de fiecare stat european, în baza pașaportului, și de a lucra remote, potrivit analizei realizare de Corina Mîndoiu, partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale și Iulian Pasniciuc, Director, Impozit pe venit şi contribuţii sociale la EY România.

Sursa FOTO: Facebook