Opt din zece români spun că s-au simțit discriminați cel puțin o dată în viață. ”Invizibilitatea este atunci când ești într-o situație dificilă și nimeni nu te vede, nimeni nu te aude”

Milioane de români fac parte din cel puțin unul dintre grupurile invizibile, arată o cercetare, în premieră, despre grupurile vulnerabile. Peste 60% dintre români se autoevaluează negativ din punct de vedere al valorii personale pentru societate. Mai mult, 86% dintre respondenți simt că le-a fost refuzat pe nedrept un credit cel puțin o dată în viață, inclusiv din cauza statutului social.

„Teoretic, invizibilitatea este atunci când ești într-o situație dificilă și nimeni nu te vede, nimeni nu te aude. În schimb, tu rămâi în situația aceea dificilă în care ești. Cred că ni s-a întâmplat multora dintre noi să fim în situații dificile și să nu avem cu cine vorbi și cred că ne putem imagina cu toții sentimentele respective”, a spus sociologul Marian Marcu, miercuri, la prezentarea rezultatelor studiului.

Potrivit studiului, 57% din populația activă are încredere că va avea un trai decent după pensionare. Cu toate acestea, un procent similar simte că vârsta de pensionare este prea departe ca să se preocupe de pe acum și doar jumătate dintre respondenți se așteaptă să trăiască până la această vârstă și, deci, consideră că merită să pună bani deoparte pentru pensie.

CONTROVERSĂ Scenariul despre care Gândul a scris în urmă cu 3 zile se confirmă: la doar 4 zile după ce ministrul Justiției a declanșat procedura de numire a procurorilor șefi ai marilor parchete, atacul la Radu Marinescu a început

08:25

SOCIAL Salariul, „detaliul” obligatoriu în anunțurile de angajare din 2026. Iașiul începe anul fără transparență cu sute de joburi

08:23

Peste jumătate de milion de români lucrează la negru și trăiesc de pe o zi pe alta

În cadrul studiului s-au analizat șase grupuri vulnerabile: fermierii de subzistență, micii antreprenori, familiile monoparentale, muncitorii la negru, șomerii cu vârsta între 55 și 64 de ani și pensionarii în risc de sărăcie și excluziune socială.

În România sunt aproximativ 550.000 de ferme de subzistență, care generează un venit brut pe gospodărie de 553 de lei pe lună. Deși, fermierii sunt percepuți pozitiv de către societate, aceștia se consideră una dintre cele mai precare categorii sociale. Cercetarea a relevat că, pentru a-și îmbunătăți nivelul de trai, membrii acestui grup au nevoie de competențe de management și de înțelegere a legislației, alături de resursele necesare pentru a crește gradul de asociere și pentru a accesa piețe cu un flux de desfacere constant.

Din datele studiului rezultă și că 84% dintre români au o părere foarte bună despre antreprenori. Chiar dacă antreprenorii au cel mai ridicat nivel de stimă de sine, ei se simt printre cei mai discriminați, alături de muncitorii la negru.

Totodată, rezultatele studiului arată că sunt 272.000 de familii monoparentale și că părinții singuri resimt o presiune foarte mare de timp.

”37% spun că se simt mereu grăbiți chiar și să facă lucrurile pe care trebuie să le facă, ceea ce înseamnă, de cele mai multe ori, că nu se pot ocupa de copil așa cum ar trebui. Aproape 40% dintre aceștia spun că se simt grăbiți uneori. Avem toată această grabă care vine din presiunea aceea de a crește copilul singur”, a explicat sociologul Alexandru Dincovici.

În ce privește muncitorii la negru, autorii studiului arată că, la nivel declarativ, 19% dintre respondenți recunosc că au printre cunoscuți persoane care lucrează la negru. Potrivit estimărilor, peste 537.000 de persoane prestează muncă nedeclarată. La nivelul anului 2022, economia informală a României este estimată la 29,03% din PIB. Cei care fac parte din această categorie nu au acces la servicii sociale sau de sănătate, iar cei mai mulți trăiesc de pe o zi pe alta și au dificultăți în a beneficia de sprijin financiar sau în a participa la cursuri de pregătire pe termen lung. Din punct de vedere socio-demografic, riscul de a lucra la negru este semnificativ mai ridicat în rândul bărbaților, al tinerilor, în București și în urbanul mare (peste 200.000 de locuitori), dar și al familiilor monoparentale. Lucrătorii la negru, alături de fermierii de subzistență înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere în sistemul de pensii (56%).

Peste 50% dintre români cred că sistemul de pensii de stat nu le va asigura un trai decent

Peste 78.000 de români care au între 55 și 64 de ani sunt șomeri și jumătate dintre ei nu știu nimic despre cât va fi cuantumul lunar al pensiei lor, deși sunt aproape de vârsta de pensionare. Mai mult, 44% dintre aceștia spun că vor un stil de viață bun în prezent, decât să economisească pentru pensie. O mare parte a categoriei șomerilor de peste 55 de ani duce lipsa unor competențe relevante pentru piața actuală a muncii, precum competențele digitale și cele de navigare prin procesul de angajare și de gestionare a relației cu angajatorul. În lipsa unui partener de mediere a procesului, pot ieși cu greu din categorie, relevă concluziile cercetării.

Rezultatele studiului mai arată că, dintre cei peste 5 milioane de pensionari, 1,46 milioane au un venit lunar de 1.122 de lei și sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială. Mai mult, 56% dintre români au încredere puțină în faptul că sistemul de pensii de stat le va asigura un trai decent. Mai bine de 4 din 10 români au puțină și foarte puțină încredere că vor reuși. Dincolo de lipsa de bani, pensionarii în risc de sărăcie și excluziune socială simt amplificat și alte probleme care vin odată cu vârsta pensionării: lipsa de resurse economice și materiale suficiente; lipsa de respect și de susținere din partea celorlalți; lipsa de oportunități de socializare și de petrecere a timpului liber; accesul la servicii de îngrijire.

Potrivit datelor obținute din cercetare, includerea milioanelor de români care fac parte din cel puțin unu dintre aceste grupuri în economia formală ar putea angrena contribuții cumulate la bugetul național de aproximativ 4 miliarde de lei lunar.