VIDEO | Casa Filipescu-Cesianu, aristocrație și Belle Epoque (DOCUMENTAR)

Casa Filipescu-Cesianu, reședința avocatului Constantin Cesianu, se află la intersecția dintre Calea Victoriei și Strada Sevastopol. Aceasta este una dintre puținele reședințe aristocratice ale Bucureștilor din perioada la Belle Epoque. Casa Filipescu – Cesianu se păstrează cu mândrie de mai bine de 150 de ani, deşi a trecut şi prin perioade grele și asta pentru că imobilul a stat închis zeci de ani. În prezent, casa este denumită de mulți specialiști în domeniu o bijuterie arhitecturală.

În secolul al XIX-lea, pe acest teren, boierul Iancu Filipescu a construit o casă de locuit. Filipescu avea una dintre primele cinci familii de proprietari funciari din Valahia, astfel că averea sa era una extrem de mare. Ulterior, fiul cel mare al lui Iancu Filipescu, Constantin Filipescu, s-a căsătorit cu Maria Ghika și casa i-a revenit acestuia.

PODCAST ALTCEVA Cuvintele magice de la baza armoniei. Teodora Mațis: Nu există om care să n-aibă dreptate, măcar într-un punct

09:00

AUTO Centrul Infotrafic al Poliției Române avertizează șoferii: condiții periculoase pe drumurile din 10 județe

08:53

Spre finalul anilor 1880 şi până în anul 1892, împreună cu arhitectul Leonida Negrescu, Constantin Filipescu a restaurat partea din faţă a clădirii, unde în prezent se află „Muzeul Vârstelor”, şi a adăugat corpul secundar din spate, unde se află acum partea administrativă a Muzeului Municipiului Bucureşti. Atunci au fost realizate și decorațiile exterioare și acoperișul imperial, dar și parcul reședinței.

În anul 1935, însă, proprietatea a fost vândută Societății Române de Radiodifuziune. Patru ani mai târziu, societatea a făcut un schimb de proprietăți cu Primăria Municipiului București.

În perioada anilor 1940-1941, a fost luată hotărârea ca sediul Muzeului Comunal, în prezent Muzeul Municipiului București, să primească reședința Cesianu pentru expozițiile sale, însă din cauza stării deteriorate a imobilului, acesta a fost sediu pentru birouri ale muzeografilor și specialiștilor, dar şi spațiu de depozite, situaţie neschimbată şi pentru perioada 1948-2015.

Ulterior, au fost accesate fonduri europene pentru consolidarea și amenajarea ansamblului, astfel că spațiul a fost restaurat. Proiectul de consolidare, conservare şi restaurare al Casei Filipescu-Cesianu a constat în lucrări de consolidare structurală a corpului principal, recompartimentare şi refuncţionalizare a spaţiului interior, astfel încât fostele încăperi ale casei împreună cu spaţiile nefolosite din subsol şi pod să devină spaţii expoziționale care pot fi vizitate.

Prin acest proces, elementele decorative ale fațadelor au fost reîntregite și readuse la starea inițială ca volumetrie, în timp ce altele au fost înlocuite.

Finisajele interioare au preluat elementele specifice caselor boiereşti din secolele XVIII-XIX, în timp ce intervenția de la nivelul tavanelor s-a realizat în lipsa componentei originale, astfel că s-a pliat pe nevoile stricte ale funcțiunii muzeale.

Un detaliu important pentru Casa Filipescu-Cesianu a fost și amenajarea grădinii. Prin acest proces s-a dorit să se creeze un foaier urban care să concentreze activități culturale și să susțină traseul de promenadă pe Calea Victoriei.

De altfel, s-a dorit să se păstreze și imaginea de grădină specifică locuințelor boierești din secolele XVII-XIX. Astfel, elementul principal al grădinii a devenit foișorul de lemn ridicat în punctul cel mai înalt al grădinii și care a subordonat restul construcțiilor și aleilor din locul verde.

Pavajele exterioare din piatră, de diferite mărimi şi texturi, au completat legătura dintre arhitectura clasică a casei şi construcţiile noi adăugate ansamblului.

Cu toate acestea, elementul de identitate al Casei Filipescu-Cesianu a fost întotdeauna acoperișul imperial, care marchează intersecția străzii Sevastopol cu Calea Victoriei.

După terminarea lucrărilor, abia în anul 2016 a fost organizat un muzeu modern al cărui proiect expozițional a restituit publicului peste 300 de ani de istorie a familiei, copilăriei și a vieții intime.

Muzeul Municipiului București a susținut construirea proiectului care să scoată în evidență spațiile intimității, în detaliul vieții de zi cu zi, începând cu secolul al XVIII-lea.

Prin intermediul unei vizite în acest muzeu, turiștii pot face o călătorie în timp pentru a observa evoluția interiorului urban, iar un mare interes este destinat zonelor cu expunere a detaliului casnic.

Astfel, imobilul și-a redobândit identitatea și a devenit un reper vizual caracteristic pentru Calea Victoriei.