1 din 5 elevi români abandonează școala înainte de vreme. Datele care pun România în TOPUL statisticilor negre din UE

Redactor:
Maria Bîrnaure
La început de an școlar, cu toții ne îndreptăm atenția către copiii care fie încep școala, fie o continuă. Totuși, statisticile referitoare la educația nu scot la iveală numai partea frumoasă a fenomenului școlarizării. Așa apar cifrele negre care arată care este rata abandonului școlar în țările din Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurostat, România se situează pe locul al treilea în topul rușinos al numărului de copii care părăsesc băncile școlii înainte de vreme, cu o rată a abandonului școlar de 18,5% în 2016. Rezultă că aproape 1 din 5 elevi români nu își finalizează studiile. Prin comparație, Croația, țara cu cea mai bună statistică la acest capitol are o rată a abandonului de numai 2,8% în același an.

Datele Eurostat arată o îmbunătățire a ratei abandonului școalar în Uniunea Europeană, măsurată în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, care a lăsat în urmă educația, având o pregătire sumară. Astfel, dacă în 2002 rata abandonului școlar era de 17% la nivelul UE, aceasta a ajuns la 10,7%  în 2016. Ținta autorităților este ca în 2020 aceste cifre să ajungă sub 10%. În ceea ce privește diferențierea pe sexe, numărul băieților care părăsesc școala înainte de vreme este semnificativ mai mare decât cel al fetelor – 12,2% față de 9,2%. 

La nivel european, cele mai puține astfel de cazuri se înregistrează în Croația, topul 3 al celor mai scăzute rate ale abandonului școlar fiind completat de Lituația și Slovenia. La polul opus se află Malta, cu cele mai ridicate cifre, urmată de Spania și România. 

Exceptând Croația, unde a fost resimțită o creștere față de cifrele valabile pentru anul 2015, în 2016, rata abandonului a scăzut în rândul celoralte cinci state din „topuri”. 

Astfel, Croația este țara care stă cel mai bine la capitolul școlarizare completă, cu o rată a abandonului de doar 2,8% în 2016 (2,7% în 2015). Lituania urmează în top cu o rată de 4,8% (5,5% în 2015), iar Slovenia încheie topul „pozitiv” cu 4,9% (5% în 2015). 

În ceea ce privește topul „negativ”, acesta este condus de Malta, cu o rată a abandonului școlar de 19,6% (19,8% în 2015). Spania ocupă locul al doilea cu 19% (20% în 2015), iar România are a treia cea mai mare rată a părăsirii timpurii a școlii, 18,5% în 2016, în scădere față de anul precedent, când aceasta se ridica la 19,1%. 

15 țări membre ale Uniunii Europene și-au îndeplinit deja ținta pentru 2020 în privința acestui indicator. Este vorba despre Danemarca, Belgia, Irlanda, Crecia, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Austria, Slovenia și Finlanda. România este încă departe de acest target, stabilit la 11%. 

Mii de elevi încep școala în clădiri vechi, neautorizate, fără apă și cu toaleta în curte

Datele de mai sus nu trebuie să ne uimească, în condițiile în care mii de elevi români încep noul an școlar fără condiții minime de igienă, în școli neautorizate, fără apă potabilă și cu toalete în curte. În Suceava doar una din trei școli are autorizație de funcționare, iar într-o unitate școlară din Cluj, copiii riscă tot timpul să cadă în latrinele prea mari. Sărăcia își pune amprenta și asupra prezentului, ci și asupra viitorului copiilor în sistemul de învățământ. 

Un raport al Salvați Copiii, lansat în 2016, arată că mai mult de jumătate dintre copii (52,2%) trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială care se traduc, astfel, în lipsa educației, boli și mâncare puțină, iar copiii românilor ajung să formeze „noua generație de sărmani”, care, la rândul ei, o să lupte cu lipsurile, violența și discriminarea.

Potrivit datelor publicate de Salvați Copiii în Raportul Alternativ Periodic, țara noastră alocă cei mai puțini bani din PIB pentru domeniile considerate esențiale în dezvoltarea celor mici, sănătatea, educația și protecția socială, de aproape două ori mai puțin decât media europeană. Stigmatizarea copiilor pe criterii financiare, etnice sau de orientare sexuală este prezentă chiar și în rândul profesorilor care fac diferențe între cei mici, ajungându-se chiar până la segregare.

În aceste condiții, nu este de mirare că, fie părinții nu își mai trimit copiii la școală din cauza lipsei banilor, fie ei aleg să se îndepărteze de mediul educațional pentru că sunt discriminați. 

România mai are mult de lucru la acest capitol, iar autoritățile întârzie să ia măsuri concrete care să rezolve problemele din educație. Promisiunile există în fiecare an și în fiecare campanie electorală, însă punerea în practică a acestor promisiuni și rezultatele nu își fac simțită prezența. 

 

Gigi Becali a început cumpărăturile de Black Friday. Cinci transferuri dintr-o lovitură la FCSB. Roş-albaştrii...
Nu e banc! Cum face amor Adi Minune la 1.51 metri înălțime
FOTO. Cum a ajuns să arate la 46 de ani Adrian Ilie, celebrul fotbalist din...
FOTO. Larisa Iordache, imagini incendiare pe Instagram! Cum arată gimnasta, la 3 ani de la...
Secretul bine ascuns din vila Elenei Ceaușescu. Cum își teroriza angajații. Viclenia ei nu avea...
Preşedinţii liberali de CJ-uri fac curăţenia de mandat. Ce au descoperit
Bărbat arestat pentru că a „provocat haos în trafic” după ce a aruncat cu bani...
Nu e banc! Cum face amor Adi Minune la 1.51 metri înălțime
Vreau să devin mamă! Dupa ce a recunoscut ca este gay, artistul șochează din nou:...
De ce femeile POSTEAZĂ sau trimit fotografii aproape NUD cu ele. Ce nu știu BĂRBAȚII
EA a fost rivala Elenei Ceaușescu, pe care soția dictatorului o ura de moarte. Cum...
NASA a făcut anunțul: un asteroid URIAȘ poate LOVI Pământul. Data fatidică la care omenirea...
Moşii de Toamnă 2020 sau Sâmbăta Morţilor: Ce este bine să dai de pomană în...
10 motive pentru care o femeie căsătorită îşi înşală soţul
SITUAŢIA ALARMANTĂ pe judeţe. Bucureştiul rămâne pe PRIMUL la numărul de infectări. Lista completă cu...
Care este meseria pe care o distruge noua invenţie a lui Bill Gates. Zeci de...
Vlăduța Lupău, acuzată de fani. Aceștia nu cred că are coronavirus: ”Sunt foarte supărată”
Inchide