30 de ani de la Revolta din Iași, marcați în capitala Moldovei – VIDEO

În 14 decembrie 1989, în Piața Unirii din Iași trebuiau să fie sute de oameni care să își ceară dreptul la libertate. Doar că zvonul despre organizarea protestului a ajuns și la Securitate, iar acțiunea a fost oprită.

„În primul rând, noi ce am vrut atunci, în decembrie 89, să ne câștigăm dreptul la libertate, la democrație, la liberă exprimare, la liberă circulație. Acele drepturi democratice firești pentru orice cetățean european. Le-am obținut. Asta nu înseamnă că suntem într-o lume perfectă, din contră. Lumea trebuie să înțeleagă că libertatea e o chestie pe care trebuie să o câștigăm zi de zi, iar democrația e un lucru care trebuie să îl învățăm zi de zi”, a declarat, sâmbătă, Cassian Maria Spiridon, unul dintre cei implicați în revolta înăbușită de la Iași din 14 decembrie ’89.

Cu câteva zile înainte de acea dată, în Iași au fost împărțite manifeste ce îndemnau oamenii să iasă la protest în Piața Unirii. Totul trebuia să se întâmple la ora 16.00. Pe hârtiile ce au împânzit atunci orașul era scris „Participați la demonstrația din Piața Unirii, la 14 decembrie, ora 16″.

Cei șase membri ai grupării care au organizat mișcarea de la Iași, Vasile Vicol, Valentin Odobescu, Ionel Săcăleanu, Ștefan Prutianu, Cassian Maria Spiridon și Aurel Ștefanache, au fost arestați și eliberați abia după ce a început Revoluția de la Timișoara.

„În acea zi este extaordinar că populația Iașului s-a mobilizat. Din păcate, piața era în momentul ăla ocupată de forțele de opresiune. Erau câte trei, un milițian, unul de la gărzile patriotice și un civil și nu te lăsau să stai în Piață. Piața era deja ocupată cu mașini de pompieri cu tulumbele pregătite, de mașini de miliție și, ceea ce e foarte interesant, erau camioane cu prelată, cu numere de Sibiu, de Botoșani, care aveau în spate forțele de securitate care trebuiau să intervină în caz de nu reușeau să ne potolească. Pe 14 decembrie, la ora 8 dimineața, primul dintre noi era deja arestat, mă refer la Vasile Vicol, cu speranța că în felul ăsta ne vor bloca și noi nu vom mai ieși în Piață. Noi am mers și am anunțat pe toată lumea să vină și lumea a venit în Piață. Numai că nu poți vorbi singur cu statuia lui Aleandru Ioan Cuza și au disipat orice încercare de a veni aici, stația de tramvai a fost mutată, pentru că în felul ăsta lumea nu putea să aibă un motiv să vină în stația de tramvai, iar de a doua zi a început calvarul celor care au inițiat Frontul Cultural Român, mișcarea conspirativă. Au fost arestați, duși la beciurile Securității, Procuratura Militară ne-a înaintat mandate de arestare”, își amintește Cassian Maria Spiridon.

O coroană de flori a fost depusă sâmbătă la Iași, în Piața Unirii, la placa de comemorare din centrul orașului.

„E o mare diferență între ce s-a întâmplat la Iași și ce s-a întâmplat în restul țării, pentru că acum 30 de ani la Iași a apărut prima formă organizată. Frontul Popular Român, înființat la Iași, deja se gândea pe o platformă politică la schimbarea radicală a României. Aveau în frunte un număr de oameni care gândeau o structură politică a României care ar fi putut guverna România în afara unei guvernări comuniste, după care a început Revoluția, care a fost o mișcare de stradă spontană, bazată pe nemulțumirea de sărăcia din țară, din frigidere, din magazinele alimentare, și care ulterior a dus la schimbarea guvernului de atunci și instalarea unei structuri noi, care a fost Frontul Salvării Naționale. Sigur, un amestec nefericit de securiști, nomenclaturiști, oameni cu viziuni democratice s-au pus laolaltă și s-au amestecat cu ceilalți. Au trecut 30 de ani, România este acolo unde este, este o țară democratică, cu o economie în cădere, cu un sistem de Educație prăbușit, cu un sistem de sănătate prost gândit și care dă numai rateuri, cu peste 5 milioane de români care au părăsit țara. Astea au o singură explicație: trădarea. România a fost trădată în 89 de cei care au furat Revoluția și au furat demnitatea noastră. De aceea există diferențe foarte mari între noi și alte țări din fostul bloc comunist”, a spus primarul Mihai Chirica.

Tot pentru a nu uita ce s-a întâmplat la Iași, de sâmbătă, prin oraș circulă Tramvaiul Libertății, cel de-al 15 mijloc de tranport în comun personalizat în cadrul proiectului cultural „Iași, orașul tramvaielor pictate”. Tema tramvaiului a fost gândită de ilustratorul Dan Perjovschi, prezent și el la inaugurarea mijlocului de transport.

„Eu nu fac lucrări omagiale. Ce vedeți pe tramvai nu e nimic omagial, ci ține de discuția care se întâmplă de obicei în România. E cel mai frumos monument din România de astăzi, discuția din luna decembrie despre Revoluție. Lumea discută, se fac fotografii, controverse dacă . Pentru mine e cea mai monumentală lucrare. Pentru mine e foarte mișto că tramvaiele din Iași devin suprafețe de dialog și de expunere, și că eu ca artist nu vă mai aștept în sala de muzeu, că nu veniți, ci vin eu la voi cu tramvaiele”, a explicat Dan Perjovschi.

Tramvaiul Libertății a fost personalizat la Iași, în depourile Companiei de Transport Public.

„Tramvaiul întrunește o serie de mesaje textuale și desene grafice sugestive care fac trimitere la evenimentele politice din 1989, dar și la viața socială și politică din ultimii 30 de ani. Tramvaiul libertății dispune, în interior, de , alcătuită din 20 de fotografii vechi, din decembrie 1989 de la Iași, oferite de Asociația 14 decembrie 1989″, a declarat Silviu Teodor Stanciu, reprezentant al Asociației TramClub.

Ce s-a întâmplat acum 30 de ani la Iași a fost discutat și la Procesul Comuniștilor, care a avut loc într-o fostă sală de judecată de la Palatul Culturii, singura care încă mai are mobilierul din perioada în care clădirea simbol a orașului era Palat de Justiție. Procesul Comuniștilor este o încercare de a sistematiza informații despre perioada comunistă.

„Este un proiect academic, inițiat de mai mulți cercetători și universitari, care încearcă să reconstituie o pagină de istorie recentă a României. A fost o perioadă în care au fost înlăturați de la putere lideri politici, în care au fost arestați oameni, în care au fost judecați oameni și eu, ca judecător în România, sunt de asemenea interesat de perioada aceasta din istoria noastră”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Cristi Danileț, unul dintre judecătorii din Procesul Comuniștilor.

De la lansarea acestui proiect au avut loc patru termene. „Am ales data de 14 decembrie pentru că are o semificație. În 14 decembrie 1989 au fost mișcări de stradă, mișcări de prostest aici în Iași și încercăm fiecare termen de judecată să îl desfășurăm la o dată care are o anumită semnficație în istoria patriei ori o legătură cu sistemul comunist ori o legătură cu cei care au ieșit în stradă să lupte pentru democrație”, a mai spus judecătorul.