Cine a fost Fibonacci și pentru ce este cunoscut

Fibonacci, denumit și Leonardo Bonacci, Leonardo din Pisa sau Leonardo călătorul din Pisa, a fost un matematician italian, considerat a fi „cel mai talentat matematician occidental din Evul Mediu”.

Numele după care este cunoscut, Fibonacci, a fost dat în 1838 de istoricul Guillaume Libri și este prescurtarea de la fiul lui Bonacci. Totuși, mult mai devreme, în 1506, acesta a fost menționat ca „Lionardo Fibonacci”.

Fibonacci a trăit între 1170 și 1250 în Pisa, pe atunci Republica Pisa, și încă de mic a învățat sistemul de numărare indo-arab, în mare parte datorită tatălui său, Guglielmo Fibonacci, un negustor italian, care l-a luat cu el în Bulgia, Algeria, unde își desfășura activitatea.

FLASH NEWS Radu Oprea reacționează la declarațiile Oanei Gheorghiu privind „cearta” din coaliție. Ce îi reproșează vicepremierului

16:31

NEWS ALERT Yulia Sviridenko va demisiona din funcția de prim-ministru al Ucrainei

16:30

Vizitând multe țări de pe țărmul Mării Mediterane, printre care Egipt și Siria, Fibonacci a realizat că aritmetica cu ajutorul cifrelor indo-arabe are mai multe avantaje decât cea cu cifrele romane.

La începutul secolului al XIII-lea, Fibonacci a publicat Cartea de calcul sau Liber Abaci, care a ajutat la răspândirea sistemului de numărare indo-arab în Europa. Finobacci mai este cunoscut și pentru „șirul lui Fibonacci”, unde fiecare număr reprezintă suma a două numere anterioare, un sistem pe care nu el l-a descoperit, dar pe care l-a folosit ca un exemplu în cartea sa.

Fibonacci, prețuit și în zilele noastre

Fibonacci este unul dintre cei mai buni matematicieni din istorie, iar oamenii îi aduc și în zilele noastre un omagiu.

Spre exemplu, mulți oameni sărbătoresc „Ziua Fibonacci” în fiecare an, pe 23 noiembrie.

Despre Fibonacci s-au făcut mai multe documentare, dar și un film autobiografic, denumit F For Fibonacci, apărut în 2015.

Totodată, la Vlad Casino Online poate fi accesat și jocul Fibonacci. Acesta a fost lansat de compania BF Games în septembrie 2019, iar simbolurile sale au legătură cu munca marelui matematician.

La un moment dat, un dentist din Marea Britanie a determinat matematic formula zâmbetului perfect folosindu-se tocmai de șirul lui Fibonacci.

De asemenea, românul Ștefan Mandel, care a câștigat de 14 ori la loto, a mărturisit ca s-a folosit de lucrările lui Leonardo Fibonacci pentru a avea succes.

Moștenirea lui Fibonacci: Liber Abacci

În cartea publicată în anul 1202, Fibonacci a introdus așa-numitul modus Indorum (metoda indienilor), cunoscut în zilele noastre sub numele de sistem numeral indo-arab. Cartea susținea numerotarea cu cifrele 0-9 și îndemna la folosirea acestui sistem în evidența contabilă, la conversiile greutăților și a măsurilor, la calculul dobânzii, la schimbul valutar, precum și la multe alte aplicații. Cartea a fost foarte bine primită în toată Europa și a avut un impact major asupra gândirii europene.

Primul capitol al cărții introduce sistemul de numere indo-arabe, incluzând metode de conversie între diferite sisteme de reprezentare. A doua secțiune prezintă exemple din comerț, cum ar fi conversiile valutare și măsurători, precum și calculele profitului și dobânzii. În capitolul trei sunt discutate o serie de probleme matematice, unul dintre exemple fiind creșterea populației de iepuri, în baza unor presupuneri idealiste. Soluția a dus la o secvență de numere, cunoscută mai târziu ca șirul lui Fibonacci. În fine, în capitolul patru derivă aproximări, atât numerice, cât și geometrice, ale numerelor iraționale, cum ar fi rădăcinile pătrate.

Șirul lui Fibonacci

În șirul de numere al lui Fibonacci, fiecare număr reprezintă suma a două numere anterioare, începând cu 0 și 1. Astfel, șirul incepe cu 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144, 233, 377, 610 etc. Cu cât este mai mare valoarea unui număr din cadrul acestui șir, cu atât mai mult se apropie de corelația supremă două „numere Fibonacci” consecutive din șir, numere care se împart prin ele însele (aproximativ 1:1,618 sau 0,618:1).

Numerele Fibonacci apar în mod neașteptat adesea în matematică, atât de mult încât există un întreg jurnal dedicat studiului lor, Fibonacci Quarterly. Aplicațiile numerelor Fibonacci includ algoritmi de calculator, cum ar fi metoda de căutare Fibonacci, structura de date Fibonacci, dar și grafice denumite cuburile Fibonacci. De asemenea, ele apar în biologie, cum ar fi ramificarea copacilor, frunzele unui ananas, înflorirea unei anghinare sau o ferigă cu frunzele desfăcute. Totodată, metoda Fibonacci este folosită inclusiv în domeniul pariurilor sportive.