Comisarul european pentru muncă, Laszlo Andor: E puțin probabil un aflux de români și bulgari în UE după ridicarea restricțiilor

Comisarul european pentru muncă, Laszlo Andor, consideră că este puțin probabil să fie un aflux de români și bulgari după ridicarea restricțiilor pe piața muncii pentru aceștia în toate statele UE.

„De astăzi, cetățenii bulgari și români își pot exercita deplin dreptul de a lucra în toate statele UE fără un permis de muncă. De fapt, bulgarii și românii puteau deja să lucreze liber, fără restricții, în 19 state și s-au bucurat de dreptul de a călători și a sta în toate statele membre, de când s-au alăturat UE, în 2007. Ca rezultat, sunt peste 3 milioane de persoane din Bulgaria și România care locuiesc în alte state membre și este puțin probabil că se va înregistra un aflux după ridicarea restricțiilor pentru muncitorii români și bulari”, a subliniat comisarul european Laszlo Andor, într-un comunicat dat publicității miercuri.

Laszlo Andor apreciază că libera circulație este dreptul pe care oamenii îl asociază cel mai des cu cetățenia europeană.

El arată că ridicarea restricțiilor pentru cetățenii bulgari și români vine într-un moment în care șomajul este mare și se fac reduceri bugetare în multe state europene.

MESAJ Gândul urează tuturor cititorilor, colaboratorilor și partenerilor Paște fericit! Hristos a înviat!

00:00

LIVE Hristos a înviat!

23:26

„În vremuri grele, cetățenii UE mobili sunt mult prea des o țintă facilă, uneori se spune despre ei că iau slujbele de la localnici sau, din contră, că nu lucrează și abuzează de beneficiile sociale. De fapt, studiile au arătat constant beneficiile liberei circulații a muncitorilor pentru economiile țărilor-gazdă”, arată comisarul european.

„Comisia recunoaște că pot fi probleme la nivel local create de un aflux brusc de persoane din alte state UE într-un anumit oraș sau o regiune. De exemplu, se pot exercita presiuni asupra educației, domeniului locuințelor și serviciilor sociale. Soluția este să se rezolve problemele precise – nu să se impună bariere pentru aceste persoane. Statele membre pot folosi Fondul Social European (peste 10 miliarde de euro anual) pentru a face față unora dintre aceste probleme locale. De la 1 ianuarie, fiecare stat membru ar trebui să cheltuiască cel puțin 20% din fondurile acesta pentru promovarea incluziunii sociale și pentru combaterea sărăciei”, continuă Laszlo Andor.

El menționează că UE a implementat reguli pentru a falicita circulația liberă a muncitorilor, pentru a se asiura că aceștia sunt protejați împotriva exploatării, dar și că țările gazdă sunt protejate față de eventualele abuzuri a sistemelor lor de protecție socială.

„Este esențial ca statele membre să consolideze legislațiile naționale, mai aes prin inspectorii muncii, pentru a împiedica discriminarea sau exploatarea persoanelor din alte state UE. De exemplu, trebuie să se asigure că regulile legate de salariul minim sunt aplicate și că lucrătorii din alte state UE nu acționează pe piața neagră”, subliniază totodată comisarul european.

El își exprimă convingerea că facilitarea liberei circulații poate avea un rol în combaterea șomajului și în diminuarea diferențelor dintre diverse state UE.

Restricțiile pe piața muncii pentru români și bulgari sunt ridicate în toate țările UE, de la 1 ianuarie 2014, pe fondul temerilor că va exista un val de imigranți din România și Bulgaria care vor „abuza” de beneficiile sistemelor sociale din țări precum Marea Britanie sau Germania.

La 7 ani de la aderarea României și Bulgariei la UE, Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franța, Malta și Marea Britanie ridică restricțiile pe piața muncii impuse muncitorilor din cele două țări. La cele 8 se adaugă și Spania, care în decembrie 2012 a primit acordul Comisiei Europene pentru a reintroduce restricțiile doar pentru muncitorii români, din cauza crizei economice și financiare.

Potrivit Acordului asupra liberei circulații a persoanelor dintre Elveția și UE, Berna poate menține restricțiile pentru români și bulgari până la 31 mai 2019.

Momentul a fost precedat însă de dispute aprinse și temeri ale unor țări, în frunte cu Marea Britanie, în legătură cu impactul pe care ridicarea restricțiilor îl va avea pentru piața muncii din aceste țări, după experiența „instalatorului polonez”.