CRIZA FINANCIARĂ. Germania şi Franţa, principalele economii ale zonei euro, intră în recesiuni istorice

Germania şi Franţa, principalele două economii din zona euro, riscă intrarea în recesiuni istorice, care vor anula în doar câteva luni ani întregi de creştere economică, în contextul impactului crizei coronavirusului, conform unor prognoze publicate miercuri, scrie Financial Times.

Economia Germaniei se va contracta cu aproape 10% până în iunie, potrivit principalelor institute germane de studii economice, acesta fiind cel mai puternic declin de când au început să fie efectuate evaluări trimestriale, în 1970, şi cu o amploare dublă comparativ cu cea mai mare scădere înregistrată în cursul crizei financiare din 2008.

Suspendarea activităţilor în largi segmente economice pentru limitarea răspândirii coronavirusului generează scăderea PIB-ului Franţei cu 1,5% la fiecare două săptămâni, a avertizat Banca centrală a ţării (Banque de France). La peste trei săptămâni de la instituirea restricţiilor de deplasare, Franţa înregistrează cea mai rapidă scădere economică de după al II-lea Război Mondial, subliniază Banca centrală de la Paris, estimând că valoarea PIB-ului a scăzut cu 6% în primul trimestru din 2020.

FLASH NEWS Tanczos Barna trimite Corpul de Control peste firmele paravan care vând legume din Turcia cu etichetă românească

21:45

FLASH NEWS Reuters: Curtea Supremă a SUA urmează să se pronunțe asupra unor cazuri privind armele de foc și sportivii transgender

21:40

Amploarea şi rapiditatea şocului generat de coronavirus asupra economiei mondiale sunt evidenţiate în datele prezentate de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), acesta fiind cel mai puternic semnal privind intrarea în recesiune a principalelor economii. Organizaţia cu sediul la Paris a comunicat că tabelul principalilor indicatori economici – care monitorizează ciclul economic – a înregistrat cea mai mare scădere în martie, reflectând impactul imediat pe care îl au restricţiile asupra producţiei, consumului şi încrederii.

La rândul său, Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) a transmis că schimburile comerciale la nivel mondial ar urma să scadă mai mult decât în timpul crizei financiare. Comerţul de mărfuri pe plan global ar urma să scadă cu până la 32% din cauza crizei coronavirusului, comparativ cu un declin de 12% în anul 2009.

„Aceste cifre sunt urâte, este evident acest lucru. Declinul inevitabil la nivel comercial şi în cazul producţiei va avea consecinţe dureroase pentru familii şi companii, dincolo de suferinţa umană cauzată de boală”, afirmă directorul general al organizaţiei, Roberto Azevêdo.

Însă OECD avertizează că, în contextul incertitudinii referitoare la durata restricţiilor antiepidemice, cifrele furnizate acum reflectă doar situaţia actuală, nu severitatea totală a evenualului declin.

Guvernul Elveţiei a anunţat miercuri că economia ar putea scădea cu 10% anul acesta în cel mai grav scenariu al crizei pandemice; aceasta ar fi cea mai mare contracţie începând in anul 1980 până acum.

Guvernele din Berlin, Paris şi alte capitale europene au lansat vaste programe de asistenţă economică, în valoare de sute de miliarde de euro, destinate companiilor şi angajaţilor afectaţi.

„În Europa, acum, elaborăm stimulente fiscale uriaşe, astfel că, deşi PIB-ul scade, să fie stabilizate veniturile. Chiar acum, veniturile sunt economisite, astfel că dobânzile de economisire cresc mult în Germania, Franţa, Spania. Întrebarea este ce vom face când se termină criza? Este foarte incert”, afirmă Philippe Martin, profesor de Economie la Universitatea de Ştiinţe Politice din Paris (Sciences Po).

În fiecare săptămână de restricţii din martie, activităţile de afaceri din Franţa au scăzut cu circa o treime, a comunicat Banca centrală. Declinul economiei franceze ar urma să aibă amploarea trimestrului II din 1968, când PIB-ul a scăzut cu 5,3% din cauza protestelor iniţiate de mişcările studenţeşti.

Economia Germaniei ar urma să aibă o scădere de 1,9% în primul trimestru şi de 4,2% anul acesta, conform principalelor cinci institute de studii economice. În 2021, situaţia ar urma să se relanseze, cu o creştere de 5,8%.

„Până acum, partea pozitivă a economiei Germaniei au fost serviciile, dar această criză, în mod clar, va afecta serviciile mai mult decât producţia, în contextul în care producţia industrială a continuat mai mult decât sectorul retail ori serviciile, care în cea mai mare parte s-au oprit”, declară Carsten Brzeski, economist la ING în Frankfurt.