Cum văd românii România

Studiul făcut de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) arată că sunt în creștere percepția românilor privind iminența unor riscuri, neîncrederea în societate și neliniștea legată de securitatea individuală sau posibilitatea controlului propriului destin.

„Riscuri precum nesiguranța locului de muncă sau riscul legat de șomaj sunt cele cu care ne-am obișnuit în ultimele decenii, dar la ele se adaugă mai nou terorismul, riscurile alimentare, poluarea, accidentele nucleare. Românii sunt tot mai speriați de traficul și consumul de droguri sau de riscul unui război în zonă”, se arată în studiul citat, notându-se că românii dezvoltă comportamente adaptative, cum ar fi cea de a căuta siguranța în alte societăți prin migrație internațională, ceea ce duce la pierderi masive de capital uman.

În viziunea persoanelor intervievate, principalele probleme cu care se confruntă România în prezent sunt: corupția (menționată de 30 la sută), sărăcia (28 la sută), starea precară a economiei (opt la sută), rata șomajului (șapte la sută) și starea sistemului de pensii (șase la sută). Alte probleme menționate de proporții mai reduse ale respondenților au fost: criza guvernamentală, starea transporturilor sau a infrastructurii de transport, starea agriculturii, lipsa locurilor de muncă, dar și consumul și traficul de droguri sau prețul carburanților.

De asemenea, 70 la sută dintre cei intervievați spun că o altă problemă care îi preocupă este degradarea mediului înconjurător, iar 65 la sută că sunt preocupați de problema sărăciei și a excluziunii sociale, 64 la sută de nesiguranță, câte 63 la sută de riscurile alimentare și accidentele rutiere, 57 la sută de șomaj, 56 la sută de schimbările climatice, iar 51 la sută de riscurile chimice.

Problemele care îi preocupă pe mai puțin de jumătate dintre respondenți sunt: toxicomaniile (48 la sută), terorismul (47 la sută), riscurile nucleare (46 la sută), consecințele globalizării și SIDA (câte 45 la sută).

Problema șomajului le preocupă pe femei într-o proporție mai mare decât pe bărbați, la fel pe persoanele cu studii medii comparativ cu cele fără studii/ care au absolvit maxim gimnaziul, dar și în comparație cu persoanele cu studii superioare.

De asemenea, femeile sunt preocupate de problema nesiguranței în proporție semnificativ mai ridicată decât bărbații, la fel persoanele trecute de 35 de ani comparativ cu cele mai tinere.

Terorismul este o altă problemă care le preocupă în mai mare măsură pe femei și, cu cât înaintează în vârstă, cu atât persoanele intervievate sunt preocupate în proporție mai ridicată de acest lucru (de la 37 la sută în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, la 58 la sută în rândul persoanelor de peste 65 de ani).

Alte subiecte despre care femeile declară în proporție mai ridicată că le preocupă sunt consecințele globalizării, toxicomaniile, riscurile nucleare (preocuparea față de acesta crescând odată cu vârsta și cu scăderea nivelului de educație). De accidentele rutiere sunt mai puțin preocupați bărbații, dar și respondenții cu studii superioare, aceeași situație fiind valabilă și pentru riscuri chimice sau alimentare.

Mai mult de jumătate dintre respondenți (51 la sută) tind să aibă încredere în autoritățile române în ceea ce privește acțiunile lor de protecție a cetățenilor în domeniul accidentelor rutiere, iar o proporție similară își declară încrederea în acțiunile de protecție ale statului în domeniul terorismului (50 la sută).

Niveluri relativ ridicate de încredere în acțiunile de protecție ale autorităților române se mai înregistrează în cazul transportului materialelor periculoase și al războiului (câte 48 la sută), centralelor nucleare și al accidentelor forestiere (46 la sută), dar și a accidentelor aviatice (45 la sută).

Mai puțini respondenți au, însă, încredere în acțiunile de protecție ale autorităților când vine vorba despre fumatul în rândul tinerilor (28 la sută), alcoolism (30 la sută), droguri, organisme modificate genetic și poluare atmosferică (câte 32 la sută).

„În general, cu cât sunt mai în vârstă, respectiv mai puțin educați, cu atât respondenții tind să aibă încredere în acțiunile autorităților în proporție mai ridicată. De asemenea, respondenții din mediul rural tind să aibă încredere în proporții mai ridicate când vine vorba despre acestea”, se arată în studiu.

Întrebați în ce măsură văd România drept sigură din perspectiva securității indivizilor, cei mai mulți dintre respondenți se plasează la mijlocul unei scale de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „total nesigură”, iar 10 înseamnă „foarte sigură”. Media obținută este de 5,45.

Când vine vorba, însă, despre siguranța locului de muncă, cele mai multe dintre răspunsuri se concentrează către baza scalei, astfel obținându-se o medie de 3,88. Nici în ceea ce privește realizarea unui trai decent lucrurile nu stau cu mult mai bine, din nou obținându-se o medie redusă a siguranței: 4,1.

Riscul cu care consideră cei mai mulți dintre participanții la studiu că se confruntă România pe termen scurt este cel de război (19 la sută), acesta fiind urmat de criza economică (șapte la sută), de creșterea ratei șomajului și a lipsei locurilor de muncă (cinci la sută), precum și de sărăcie. Alte riscuri, menționate în proporții mai reduse, sunt cel al migrației forței de muncă în alte țări, cel de criză politică, de consum și trafic de droguri, de cutremur sau alte calamități naturale, corupție, înrăutățirea relațiilor externe, tulburări sociale, îmbolnăviri, terorism sau instabilitate a guvernului.

Doi la sută dintre participanți cred că România nu este expusă la nici un risc, pe termen scurt, iar 44 la sută nu știu la ce riscuri este expusă.

Când vine vorba despre riscuri pe termen mediu, respondenții sunt preocupați de aceleași teme: criză economică, război, creșterea șomajului și lipsa locurilor de muncă sau sărăcie.

Riscul la care se simt expuși personal cei mai mulți dintre intervievați în următorul an este cel de îmbolnăvire, pe care îl amintesc 13 la sută, urmat de lipsa unui loc de muncă, incapacitatea de plată, lipsa banilor sau sărăcia, precum și pierderea locului de muncă.

Studiul a fost realizat, în perioada 17 – 22 aprilie, pe un eșantion de 1.519 persoane de 18 ani și peste, eroarea maximă tolerată fiind de ± 2,5 la sută.