Dosarul în care Nicolae Ciucă a fost acuzat de plagiat, clasat de procurori. „Fapta nu există”

Faptele de care era acuzat premierul Nicolae Ciucă s-au prescris în urmă cu 15 ani, iar diploma este doar un act care certifică sau atestă titlul de doctor şi nu constituie un înscris oficial fals, potrivit ordonanței procurorilor din care dosarul penal pentru plagiat al premierului a fost clasat.

Parchetul General a dat publicităţii ordonanţa din 15 martie, prin care a fost dispusă clasarea dosarului penal deschis în urma unei plângeri în care a fost reclamat faptul că premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat.

„Conform art. 197 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, . Conform alin. (2) . Termenul de presctripție a răspunderii penale în cazul infracțiunii mai sus menționată este de 5 ani conform art. 154 alin. (1) lit. d) Cod penal și curge de la data săvârșirii infracțiunii, respectiv din anul 2003, termenul de prescripție fiind așadar împlinit în anul 2008, înainte de sesizarea formulată în prezenta cauză”, se arată în ordonanța prin care a fost dispusă clasarea dosarului penal deschis în urma unei plângeri în care s-a reclamat faptul că premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat.

„Folosirea diplomei de doctor nu se circumscrie, așadar, conținutului constitutiv al infracțiunii de uz de fals prev. de art. 323 Cod penal, întrucât diploma de doctor este doar un act care certifică/atestă titlul de doctor și nu constituie un înscris oficial fals în sensul legii penale, neavând înțelesul prev. de art. 320 Cod penal sau art. 321 Cod penal (înscris alterat sau contrafăcut). Pe cale de consecință, infracțiunea de uz de fals în formă continuată, pretins săvârșită începând cu anul 2003 și până în prezent, nu realizează elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă ale infracțiunii de uz de fals prev. de art. 323 Cod penal”, se menționează în documentul procurorilor.

Dosarul în care premierul Nicolae Ciucă este acuzat de plagiat a fost clasat, la începutul lunii aprilie. Potrivit unui comunicat al Parchetului General, fapta s-a prescris, iar în cazul infracţiunii de uz de fals în formă continuată, procurorul a constatat că „fapta nu există”.

Dosarul a fost deschis în februarie 2022, iar ancheta penală a blocat mai bine de un an cercetarea tezei de doctorat de către Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”.

Jurnalista Emilia Şercan de la PressOne a publicat, pe 18 ianuarie 2022, un articol în care susţine că premierul Nicolae Ciucă, general în rezervă, ar fi plagiat în teza de doctorat cu titlul „Dimensiunea angajării Armatei României în operaţiuni întrunite multinaţionale”, susţinută în anul 2003 la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”.

Emilia Şercan afirmă că mai multe pagini din lucrarea premierului au fost copiate fără ca textele preluate să fi fost atribuite în mod corect autorilor originali şi fără să fi fost marcate cu ghilimele, aşa cum cer normele academice.

De cealaltă parte, premierul Nicolae Ciucă a declarat că alegerea tematicii tezei de doctorat s-a bazat predominant pe experienţa personală acumulată în misiunile internaţionale la care a participat nemijlocit, individual sau împreună cu Batalionul 26 Infanterie: misiunea ONU de menţinere a păcii din Angola (1996-1997), misiunea NATO din cadrul rezervei strategice a SACEUR pentru Balcanii de Vest (2000-2001) şi misiunea de tip coaliţie din Afganistan (2002).

„În acuzele publice se reclamă că unele referiri din notele de subsol nu apar şi în lista bibliografică. Acest lucru nu arată altceva decât faptul că lucrarea a fost elaborată onest, fiind menţionată cel puţin într-un loc sursa bibliografică. Acuzaţiile publice nu se pot susţine ştiinţific în niciun fel, fapt ce poate fi dovedit şi de raportul oricărei metodologii de depistare a similitudinii, corect şi profesionist utilizată. Sintagme şi formulări standardizate specifice domeniului tezei de doctorat (gen „pilon de stabilitate” etc.) nu trebuie ocolite atunci când tratezi un subiect sensibil – precum geopolitica -, unde semantica trebuie neapărat să fie precisă, motiv pentru care anumite sintagme/formulări este obligatoriu să fie standardizate”, a afirmat Ciucă.