Două variante ale unui Protocol SRI-Parchet General, semnat de Lazăr și Hellvig în 2016: una PUBLICĂ și una SECRETĂ au apărut joi noapte în mass media. Documentul, semnat imediat după ce CCR a INTERZIS ca cercetarea penală să se facă prin intermediul SRI

Publicat: 24 08. 2018, 02:59

Protocolul făcut public de Darius Vâlcov este încheiat între SRI și Parchetul General și are 27 de puncte. Are ca dată de înregistrare decembrie 2016, dar este diferit de cel nesecret care apare pe site-ul ministerului Public și are doar 13 puncte. Parchetul General a publicat un protocol încheiat în anul 2016 cu SRI, valabil și azi, ce prevede condițiile concrete de acces la sisteme tehnice ale Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor. Documentul este semnat de procurorul Augustin Lazăr și de directorul SRI, Eduard Hellvig. Cele două variante nu corespund.

La rândul său, jurnalistul Doru Bușcu a declarat joi seara la TVR că, în ultimele zile, unele redacții au primit un document care pune la îndoială dispariția protocoalelor secrete SRI – Parchet General, a cărui autenticitate nu a putut fi verificată. Protocolul făcut public pe site-ul Ministerului Public ar fi diferit de cel care a ajuns la jurnaliști.

Potrivit documentului, la Obiectivul cooperării, se arată că valorificarea informațiilor referitoare la săvârșirea infracțiunilor prevăzute de legislația în vigoare. „Promovarea și asigurarea comunicării permanente și eficiente între Serviciu, prin structurile sale (centrale și teritoriale) și Parchet, respectiv structurile acestora (centrale și teritoriale)”.

Doru Bușcu: documentele au fost semnate după decizia CCR, care era fermă

Nu știm dacă e o poveste, poate să fie o însăilare. În martie 2016, CCR a interzis ca cercetarea penală să se facă prin intermediul SRI. Ca urmare, protocoalele despre care s-a tot vorbit, au fost desecretizare, într-un târziu. Imediat ce a fost desecretizat protocolul din 2009, au apărut declarații și din partea Parchetului și al SRI că întrucât legea nu mai acoperă aceste competențe din partea SRI, acel protocol nu mai e valid. Însă, în urmă cu o săptămână o fantomă a început să bântuie prin redacții. A apărut un document care pune la îndoială prin însăși existența sa dispariția protocoalelor. Între Parchet și SRI. Este un document care înlocuiește și abrogă protocolul din 2009. Nu știm dacă e fals sau adevărat. Poate să fie o contrafacere”, a declarat jurnalistul Doru Bușcu, cel care deține săptămânalul „Cațavencii”.

În acest context, spune jurnalistul, Comisia parlamentară pentru controlul activității SRI ar trebui să cerceteze și să anunțe public dacă au mai fost sau nu alte protocoale.

„Sunt multe documente care bântuie prin redacții și unele nu au posibilitatea de a le verifica jurnaliștii. (…) Ăsta e un document tehnic, se numește un protocol, pare să fie nesecret, se găsește la un link și în afară de faptul că se cheamă la fel nu are legătură de cel de care vorbeam. Între timp, cam de pe când a început foiala a apărut acest protocol, fără ca cineva să fi vorbit de el, fără ca Parchetul sau Ministerul Public mai sunt niște protocoale, dar sunt tehnice. Nu știm dacă e adevărat sau nu pentru că e greu să verifici un document secret, dar ca ipoteză, un scenariu jurnalistic, s-a scurs un document spre anumite redacții, aspectul de oportunitate e vizibil, s-a scurs și apariția lui, despre care nu am îndoială ca s-a putut afla la servicii, a putut să ducă la prepararea unui alt protocol pentru că elaborarea nu presupune numai persoane Hellvig și Lazăr, prin urmare cercul martorilor ar trebui sa fie mai mare. E logic să facem un apel să cerceteze aceste aspecte și să facem un apel către comisia parlamentară de anchetă a SRI să cerceteze și apoi află și publicul dacă au mai fost sau nu protocoale. Interesant e ca sunt semnate cu 4 zile înainte de alegeri și au fost semnate după decizia CCR, care era fermă. Pot să fac o ipoteză: intuiția trebuie să se oprească pentru că lipsesc probele. Nasul îmi spune că e ceva în neregulă, dar ne abținem până când deciziile vin de la organele competente”, a mai spus Doru Bușcu.

Potrivit documentului, care apare pe site-ul ministerului Public, unde se precizează că are caracter nesecret, cele două părți cooperează potrivit competențelor fiecăreia, pentru stabilirea condițiilor concrete de acces nemijlocit și independent al Parchetului General la sisteme tehnice ale Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul SRI, pentru a efectua supraveghere tehnică.

Vâlcov: Ia să vedeți ce mi-a lăsat mie cineva pe prag

Pe de altă parte, Darius Vâlcov comentează pe pagina sa de Facebook, unde a postat varianta secretă a Protocolului, cea cu 27 de articole,  pe care ar fi primit-o de la surse neprecizate: „Văd că se dezbate intens așa zisul protocol semnat de Procurorul General cel oripilat de existența protocoalelor și domnul Hellvig, cel care „modernizează” Serviciul de Informații…. Eu vă propun să nu mergeți dupa fentă! Ia să vedeți ce mi-a lăsat mie cineva pe prag…azi dimineață! BOMBAAA!!!

P.S.: se poate ca și oamenii decenți din interiorul sistemului să se fi săturat de aceste mizerii?! Mulțumesc, anonimule!

P.S.2: ne-au luat de proști! Au făcut spectacol desecretizând protocolul din 2009 care era deja abrogat!”, scrie Darius Vâlcov, pe Facebook.

Purtătorul de cuvânt al SRI: Protocolul în 27 de puncte a existat, dar a fost denunțat 

Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, nu a negat autenticitatea protocolului secret publicat de Darius Vâlcov, însă a replicat că acesta nu a creat efecte, fiind denunțat la o lună după semnarea lui. „Este vorba despre un protocol denunțat, care nu mai există. Au existat două, unul secret, unul nefiind secret, care e public. Un protocol secret e semnat în decembrie 2016, în urma deciziei CCR, s-a ajuns la concluzia că e nevoie de protocol, însă acest protocol nu și-a făcut efecutul pentru că în ianuarie 2017 a fost denunțat de SRI, împreună cu celelalte protocoale. Da, există (document de denunțare a acestui protocol. n.r.)”, a declarat Ovidiu Marincea, la Antena3.

Varianta SRI: Documentul a fost transmis Comisia de Control SRI

Ovidiu Marincea a precizat că documentul este și la Comisia de Control SRI. „Din cunoștințele mele, da, există la Comisia de control a SRI toate protocoalele, inclusiv acest protocol. Nu știu să răspund la întrebarea de cine a fost inițiat și cum a fost inițiat. (…) A fost denunțat prin decizia SRI, a directorului Hellvig”.

Șeful Comisiei de Control SRI: nu l-am văzut. Verificăm mâine

– în miez de noapte este contrazis de Claudiu Manda, șeful Comisiei de Control SRI. „Nu am văzut nici la Directia juridică, nici la comisie Am avut totuși 65 de protocoale (…) Am văzut documentul de denunțare, nu știu dacă aici e și protocolul de care ați vorbit, iar la Direcția Juridică am văzut și cel dintre ICCJ și SRI. Mai degrabă cred că nu îl avem la comisie. Mâine verificăm”, a declarat Claudiu Manda, șeful Comisiei de Control SRI, la Antena 3.

Care e problema de constituționalitate a variantei în 27 de puncte a Protocolului

Protocolul publicat de Darius Vâlcov indică o colaborare mult mai apropiată între SRI și Parchetul General decât cea din varianta oficială. O colaborare care se apropie foarte periculos de limitele neconstituționalității. 

Reamintim care sunt exact limitele constituționale ale colaborării dintre cele două instituții, așa cum au fost trasate de CCR în martie 2016. Astfel, prin Decizia nr. 51/2016, Curtea Constituțională a statuat că sintagma „alte organe specializate ale statului” din art. 142 (1) Codul de Procedură Penală este neconstituțională. Cu alte cuvinte, procurorul NU mai poate dispune ca supravegherea tehnică să fie făcută de alte organe specializate ale statului decât cele din interiorul sistemului judiciar. Astfel, documentele și înregistrările rezultate din supravegherea tehnică efectuată de serviciile de informații nu mai pot constitui o probă într-un dosar penal, sub sancțiunea nulității. Este vorba despre probe obținute prin: interceptarea comunicațiilor, accesul la un sistem informatic, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice, obținerea datelor privind tranzacțiile financiare, reținerea, predarea sau percheziționarea corespondenței, utilizarea investigatorilor sub acoperire și a colaboratorilor, participarea autorizată la anumite activități, livrarea supravegheată, obținerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice.

La o lectură mai atentă, rezultă printre rânduri că schimbul de informații și cooperarea dintre operativii SRI și procurori este mult mai strâns decât cel permis în mod constituțional.ca exemplu, formularea ” Parchetul coordonează, prin intermediul procurorilor desemnați, conform prevederilor legale, activitatea organelor de cercetare penală speciale ale Serviciului”. Prin înțelegere, SRI se obligă să transmită, la solicitarea Parchetului, informațiile cu privire la fapte care fac obiectul unor dosare penale” poate duce la valorificarea neconstituțională a informațiilor colectate prin mijloacele tehnice ale SRI. 

Aici Protocolul cu 13 articole publicat de Parchetul General:

http://www.mpublic.ro/sites/default/files/PDF/PROTOCOALE/protocol_privind_cooperarea_intre_sri_si_ministerul_public_privind_conditiile_de_acces_la_centrul_national_de_interceptare_a_comunicatiilor.pdf

Documentul prevede promovarea și asigurarea cooperării permanente, prompte și eficiente între Serviciul Român de lnformații, prin structurile sale și Ministerul Public, respectiv structurile acestuia.

În capitolul doi al protocolului se arată că SRI asigură Ministerul Public și organelor de cercetare penală accesul nemijlocit, direct, și independent la sisteme tehnice detinute și administrate de acesta, prin Centrul Național de lnterceptare a Comunicațiilor, pentru punerea in aplicare a actelor de autorizare emise in temeiul prevederilor Codului de procedură penală sau a legii speciale, scop în care: asigură Parchetul General acces direct la sistemul de interceptare pentru a pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică, pune la dispoziția Parchetului aplicațiile informatice deținute de Centrul de Interceptare a Comunicațiilor pentru a solicita operatorilor de comunicații electronice direct datele de trafic.

„Accesul Ministerului Public la sistemele tehnice se realizează direct, nemijlocit și independent prin: utilizarea aplicațiilor informatice de intercpetare specifice; managementul țintelor și al mandatelor de supraveghere tehnică, managementul utilizatorilor din cadrul structurii conectați la sistem, direcționarea semnalului interceptat și receptționarea acestuia de structuri stabilite de Ministerul Public, exportul produselor interceptate prin intermediul aplicațiilor informatice specifice”, se arată în protocol.

La rândul său, SRI, în calitate de administrator unic al Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor, efectueză mai multe activități în baza protocolului: acordă sprijin tehnic, prin compartimente specializate privind întreținerea aplicațiilor și a echipamentelor, acordă suportul tehnic necesar instalării și configurării de aplicații pe terminalele de exploatare tehnică din administrarea Ministerului Public, inclusiv cele amplasate în sediile acestei instituții.

Documentul arată că întreținerea și depanarea echipamentelor de criptare produse de SRI și folosite de către cei de la Parchetul General revine SRI.

Procurorul mai poate cere unității specializate a SRI sprijin dacă întâmpină dificultăți în folosirea sistemelor tehnice. De asemenea, tot la solicitare, Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor acordă și sprijinul necesar pentru identificarea soluției tehnice de interceptare, în cazul operatorilor de comunicații care nu au funcția de interceptare activă. Dispozițiile protocolului trebuie, așa cum este speficat în mod expres în document, să fie aplicabile DNA și DIICOT, cărora li se și comunică.

Protocolul cu 27 de articole publicat de Darius Vâlcov