HARTA autostrăzilor din România. În ce stadiu sunt lucrările care trebuiau să fie gata în 2016

Pentru anul 2016, CNADNR are un buget total de 4,23 miliarde de lei, dintre care 1,73 miliarde lei sunt destinați construcției de autostrăzi, 948,8 milioane lei sunt alocați reabilitării drumurilor naționale, iar 740,5 milioane lei sunt pentru variantele de ocolire.

Cei 95 de kilometri de autostradă pe care CNADNR promitea să-i inaugureze în 2016 au ajuns, însă, 75, cei despre care fostul ministru al Transporturilor, Dan Costescu, spunea, la începutul anului, că vor fi dați în folosință până la finalul acestui an. Cu 20 de kilometri mai puțin față de estimările de la începutul lui 2016 și cu un mandat încheiat la Transporturi, Costescu a publicat pe pagina sa de pe o rețea de socializare un bilanț al celor opt luni petrecute la cârma ministerului, arătând, prin niște date mai „tehnocrate” care este stadiul autostrăzilor din România, ce proiecte au fost reluate și ce investiții au fost demarate în mandatul pe care tocmai l-a terminat.

Pentru Autostrada Sebeș-Turda au fost realizate exproprieri și a fost emisă autorizația de construcție, iar lucrările pe lotul 3 al drumului, cu o lungime de 12,5 kilometri, au fost reluate zilele trecute, după ce în octombrie 2015 au fost sistate din cauza lipsei autorizației de construcție.

Pe lotul 3 urmează să fie construite, între altele, două poduri peste râul Mureș, două pasaje peste calea ferată, noduri rutiere, poduri și podețe.
CNADNR arată că „lotul 3 aferent autostrăzii Sebeș – Turda tranzitează județul Alba, 12,45 km – de la intrarea în Aiud până la nodul de la Decea, km 41+250 – km 53+700, cu două noduri rutiere, inclusiv bretele de acces: nodul rutier Aiud la km 44+700, nodul rutier Unirea la km 53+200″.

În același timp, pe 28 iunie, după semnarea unui ordin de ministru, a fost emisă autorizația de construcție și pentru lotul 1 din același tronson, în vreme ce lotul 4 a primit și el autorizație de construcție pe 5 iulie.

Autostrada Sebeș-Turda va avea o lungime totală de 70 de kilometri și va traversa județele Cluj și Alba, fiind împărțită în patru loturi. Primul lot se întinde pe 17 kilometri, de la intrarea pe autostradă în Sebeș, până la Pârâul Iovului, după Alba Iulia. Lotul doi are o lungime de 24,3 kilometri și se întinde de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud, iar lotul patru are 16,3 km și se întinde de la Decea până la Turda.

Chiar dacă nu au trecut mai mult de doi ani de când șoferii circulă pe lotul 1 din Autostrada Lugoj – Deva, problemele au început deja să apară, din cauza fisurilor și a asfaltului lăsat. În ciuda reparațiilor, fostul ministru Costescu spune că în ultimele luni s-au făcut eforturi pentru revizuirea Acordului de Mediu, că a fost finalizată expertiza tehnicî pentru locul 2, dar și că pe lotul 3 ritmul de execuție s-a îmbunătățit. Din cele 4 secțiuni din lotul 4, două sunt în execuție și două sunt în curs de obținere a autorizațiilor, cu termen până în luna iulie, arată Costescu în bilanțul postat online.

După ce în luna aprilie șeful de la Autostrăzi, Cătălin Homor, declara că pentru secțiunile de capăt ale Autostrăzii Sibiu-Pitești se va începe cât mai curând posibil studiul geotehnic, fostul ministru al Transporturilor, Dan Costescu, a confirmat, la final de mandat, că investigațiile geotehnice au început în luna mai și că numărul utilajelor care desfășoară forajele necesare au crescut în luna imediat următoare. În același timp au fost întocmite și graficele de execuție pentru realizarea studiului de fezabilitate, al cărui termen de finalizare este sfârșitul anului 2016.

După terminarea tuturor formalităților, autoritățile urmează să organizeze licitații pentru proiectarea autostrăzii pe toate sectoarele, termenul pentru finalizarea întregului tronson Sibiu-Pitești fiind anul 2021.

„Este un exemplu clar de contract care odată anulat ar fi indus întârzieri cu noua licitație de până la 24 luni. CNADNR, prin monitorizarea strictă a acestui proiect inițial eșuat, a reușit salvarea sa, asumându-și eventuale întârzieri maxime de 2-3 luni. Termenele au fost devansate cu circa 20 de luni”, a arătat Dan Costescu.

În februarie, Dan Costescu, pe atunci încă ministru al Transporturilor, anunța că circulația pe Autostrada Orăștie-Sibiu va fi reluată în august-septembrie, după refacerea tronsonului care a fost demolat din cauza fisurilor. După remaniere, în bilanțul realizat pentru mandatul său, Costescu a ținut să precizeze că reconstrucția celor 200 de metri care aveau nevoie de reabilitare a început în luna aprilie, iar termenul pentru reluarea circulației rămâne septembrie 2016.

Cele mai alerte lucrări se desfășoară, însă, la tronsonul Gilău-Nădășelu, care face parte din Autostrada Transilvania. În ultimele luni, pentru această porțiune au fost scoase din fondul forestier 7,45 ha de pădure, în așa fel încât lucrările să poată fi continuate. În luna februarie a început și proiectarea tronsonului București – Ploiești (3 kilometri), component a Autostrăzii București-Brașov, iar pe 4 mai a fost emis Ordinul de începere a lucrărilor pentru tronsonul Ogra – Câmpia Turzii.

Contracte de proiectare și execuție au fost semnate și pentru realizarea autostrăzii Brașov-Târgu Mureș-Cluj-Oradea, Secțiunea 2A: Ogra-Câmpia Turzii, Lotul 2, Iernut-Chețani, pentru Sectorul 3A din același drum – Cluj Vest (Gilău) – Mihăiești, dar și pentru Sectorul 1C Târgu Mureș – Ogra Lotul 2: Ungheni – Ogra.

Până la sfârșitul anului 2016 se estimează că vor fi finalizate licitații pentru construcția porțiunii din Autostrada Transilvania, între Nădășelu-Mihăiești-Suplacu de Barcău, dar și pentru începerea amenajării Autostrăzii Brașov-Comarnic, Loturile 1 și 5.

2,4 centrimetri de autostradă pe cap de locuitor

România deține în continuare cea mai mică rețea de autostrăzi pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Doar 2,4 centimetri de autostradă pe cap de locuitor, de trei ori mai puțin decât bulgarii și de opt ori mai puțin decât germanii, demonstrează calculele gândul realizate pe baza ultimelor informații Eurostat.

Cu o companie pentru drumuri și autostrăzi cu un buget anual de aproape 1 miliard de euro, de ce nu avem totuși șosele în România? Contracte cu dedicație, supraevaluări de costuri, plăți pentru lucrări inexistente sunt doar câteva dintre motivele pentru care astăzi, după 26 de ani de la Revoluție, nu avem nici măcar 700 de kilometri de autostradă.

Evoluția anuală a numărului de kilometri de autostradă inaugurați în România:

1972: 98 km
1987: 18 km
2004: 97 km
2007: 50 km
2009: 42 km
2010: 10 km
2011: 50 km
2012: 164 km
2013: 116 km
2014: 22 km
2015: 12 km, închiși 22