HARTA MAMELOR din România, județ cu județ, pe axa Vaslui – Timișoara. Moldovenii fac copii, bănățenii fac bani

Din peste 20 de milioane de locuitori, 10.333.064 sunt femei, adică  51.4 la sută. Potrivit datelor INS însă, cei mai mulți copii nu se nasc însă în județele în care femeile sunt mai multe, ci în cele în care ponderea lor în populație este mai mică. Astfel, deși București, Cluj, Timiș, Arad și Cluj sunt în top cinci județe în care peste jumătate din populație o reprezintă femeile, aici se nasc mai puțini copii, sub 1.500 la 1000 de femei. Tot aici, nivelul de educație este mai ridicat, iar situația economică mai bună. Astfel, în timp ce Moldova face copii, Ardealul rămâne codaș la capitolul natalitate.

Sursa: INS

1.8 milioane de oameni trăiesc în București, dintre care 53.7% sunt femei. Și cu toate că ponderea femeilor este cea mai ridicată, paradoxal, în București se nasc cei mai puțin copii: sub 1.500 de bebeluși la fiecare 1.000 de femei. Mai bine de o treime dintre femeile din București sunt căsătorite, însă aici s-a înregistrat și cea mai mare rată a divorțurilor (7.7%).

Statisticile INS arată că, în rândul femeilor din București, rata studiilor superioare este cea mai ridicată, iar cea a analfabetismului este cea mai scăzută.

În Cluj, al doilea oraș ca pondere a femeilor, cu 51.9%, se înregistrează cam aceeași situație. Cele mai multe femei au studii secundere (liceu și gimnaziu), însă se situează pe locul doi la studii superioare, după București. Nici aici nu s-au declarat foarte multe analfabete, doar 1%, și nici fără studii, 2.4%. Aproape jumătate dintre femei sunt căsătorite și doar 4.6% sunt divorțate.

Pe al treilea loc în topul județelor cu cele mai multe femei, dar cu nașteri puține, se clasează Timiș: 51.8%. Bănățencele se situează și pe locul doi în topul județelor cu cele mai multe necăsătorite. Divorțate sunt doar 5.8%, iar văduve 13.3%.

Sursa grafic: Gandul.info

Deși cu o rată a studiilor superioare mai scăzută, și în Timiș sunt mai multe femei cu studii superioare și secundare, în timp ce doar 2.5% s-au declarat fără studii, iar 1.1% analfabete.

Pe ultimele locuri în top 5 județe cu cele mai multe femei se află Arad (51.8%) și Satu Mare (51.7%). În Arad, 13.7% dintre femei au studii superioare, în timp ce în Satu Mare doar 10.3%. Chiar și așa, doar 1.2% dintre arădence s-au declarat analfabete, iar 2.5% fără studii.

Potrivit unei analize gândul, Bucureștiul, Timișul și Clujul se află în topul județelor cu cel mai ridicat nivel de trai din România, în funcție de rata șomajului, rata criminalității, salariul mediu net, speranța de viață la naștere și PIB-ul per capita.

Sursa grafic: Gandul.info

Femei mai puține, nașteri mai multe

La polul opus, în județele de la finalul clasamentului în ceea ce privește numărul de femei, nașterile sunt mai multe, arată INS. Astfel, în Vaslui, Tulcea, Bistrița, Iași și Harghita femeile reprezintă jumătate din populația județelor, însă numărul nou născuților vii la 1.000 de femei este egal sau de peste 1700.

La Vaslui, femeile reprezintă 50% din populație, cele mai multe sunt căsătorite (46.9%),  3.6% divorțate, iar 14.9% văduve. Aici se înregistrează una dintre cele mai mici rate ale  femeilor cu studii superioare (7.4%). Potrivit statisticilor, 5,2% dintre femei sunt fără studii, iar 2,8% sunt analfabete.

În Tulcea, 50,3% dintre locuitori sunt femei, 48,8% dintre ele căsătorite. Doar 9.4% dintre femei au studii superioare, în timp ce fără studii s-au declarat 5.1%.

În județul Bistrița Năsăud. 50,5% din populație o reprezintă femeile, iar aproape jumătate dintre el sunt căsătorite. Rata divorțurilor este una dintre cele mai mici, 3,5%. Doar 11% au studii superioare, iar 63,9% secundare. În ce privește rata analfabetismului, în Bistrița Năsăud aceasta a ajuns la 1.9% în rândul femeilor.

Femeile din Iași nu sunt foarte numeroase, dar se înscriu și ele în top 5 al județelor cu cele mai multe nașteri. Cu toate acestea, în Iași se găsesc cele mai multe femei necăsătorite, raportat la numărul total al femeilor din județ(37.9%), în vreme ce 4.4% sunt divorțate. Sstau bine la capitolul studii – 16% au studii superioare, doar 1.7% declarându-se analfabete.

Cu până la 1.700 de nașteri la 1000 de femei se încadrează și Harghita. 45,5% dintre ele sunt căsătorite, însă Harghita ocupă a treia poziție în topul național al județelor cu femei necăsătorite, cu 36,3%. Tot aici 3.8% dintre femei sunt divorțate. Peste 10 la sută dintre locuitoarele județului au studii superioare, 71.1 la sută au studii secundare, iar analfabete s-au declarat doar 1%.

Sursa grafic: Gandul.info

În Giurgiu și în Călărași – cele mai multe femei analfabete

Cele mai multe femei analfabete se găsesc însă în Giurgiu și în Călărași, județe în care, de altfel, ponderea copiilor născuți vii este printre cele mai ridicate: peste 1.700 de copii la 1.000 de femei.

În Călărași sunt 51.1% femei, iar cinci la sută dintre ele s-au declarat analfabete, în timp ce 7.7% sunt fără studii.

În Giurgiu însă, 5.8 la sută dintre femei susțin că sunt analfabete, iar fără studii 7.1%. Pe de altă parte, în județul Giurgiu sunt aproape cele mai puține văduve din toată țara, fiind pe locul doi la acest capitol. La fel stă situația și în cazul numărului de femei divorțate, doar 2.9% dintre acestea alegând să se despartă de soții lor.

Specialiști: „Copilul nu mai umple un gol, ci vine ca un supliment de fericire”

Decizia de a face copii este direct influențată de nivelul de trai și de nivelul educațional. Cu cât femeile sunt mai educate, cu atât au acces mai ușor pe scara profesională, ceea ce le face să se simtă fericite și împlinite. Cumulat cu neimplicarea statului în politici pentru creșterea demografică, româncele din anii 2000 își pun mult mai multe întrebări înainte de a face copii.

„Sunt județe evoluate, în care ideea femeilor profesioniste despre maternitate este maternitatea responsabilă. Ele își pun problema nu doar să facă copii, ci și ce fac cu ei după ce îi nasc. Sunt femei care știu că un copil nu înseamnă doar un cap de locuitor sau o altă ființă în bătătură, ci o ființă care trebuie să evolueze. Întrebarea lor firească este câți ani îmi pot permite să trăiesc în aceste condiții, care este prețul pe care trebuie să-l plătesc în plan personal și uman”, a explicat Mihaela Miroiu, profesor în cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA), contactată de gândul.

În opinia psihologilor, societatea actuală a ajuns la un nivel în care și femeile au acces mai ușor la o stare de bine, cel puțin din punct de vedere profesional, având acces la poziții manageriale.

„Pe piața muncii, femeile, fiind mult mai educate, își pot valorifica potențialul intelectual. Iar lucrul acesta are o contribuție și în ceea ce privește prioritățile. Automat, în viața unei femei, nu mai există acest gol, ele se pot simți bine cu ele însele și având doar o carieră profesională satisfăcătoare. Și atunci nevoia de a face copii este legată strict de dorința autentică de a face un copil. Copilul nu mai vine să mai umple un gol pentru că nu mai este un gol acolo. Este o viață plină, în care copilul vine ca un supliment de fericire”, explică Andreea Enache, psiholog clinician, director al Centrului Medical Bellanima.

Sursa grafic: Gandul.info

Potrivit acesteia, într-o societate evoluată care nu mai pune presiune pe femei pentru a face copii, acestea pot alege, în funcție de priorități, momentul în care să devină mame.

„Decizia de a avea un copil nu trebuie să fie prescripția societății, nu trebuie să fie o impunere. Un copil chiar trebuie dorit. Un copil nu trebuie privit ca pe o datorie, ci ca pe o alegere liberă și acum trăim într-o societate care asigură premisele unei stări de bine”, susține  Andreea Enache, pentru gândul.

O altă explicație pentru faptul că femeile cu un nivel educațional mai ridicat iau mai greu decizia de a deveni mame ține de mentalitatea partenerilor de viață. În opinia specialiștilor, bărbații din România se implică foarte puțin în activitățile casnice, inclusiv în creșterea copiilor. Astfel, femeile care nu-și găsesc partenerii de la care așteaptă egalitate în obligații aleg să nu devină mame.

„Majoritatea familiilor din România nu sunt parteneriale, bărbații se implică extrem de puțin ca părinte activ, exact cum este mama. Explicația ar fi că femeile educate nu fac copii pentru că nu au partenerii pe care ar vrea și ar trebui să-i aibă. Bărbații noștri încă au o educație slabă. Ei nu sunt luați în grijă de către soțiile lor, ci sunt partenerii acestora și au exact aceleași obligații – să se ocupe de partea care le revine într-o gospodărie, inclusiv în creșterea copiilor”, a precizat politologul Mihaela Miroiu.

În plus, absența unor politici guvernamentale care să încurajeze natalitatea este un alt factor care le face pe femei să se gândească de două ori înainte de a face copii.

„Nu există niciun fel de strategie națională acceptată și credibilă. Statul parchează femeile un an-doi într-un concediu de maternitate, timp în care femeile profesioniste și educate pierd în competiția profesională, după care reintră muncind până nu mai știu cum le cheamă ca să-și permită prețul creșelor și grădinițelor private. O femeie mai puțin educată se întreabă cât de avantajos este să stai doi ani acasă. O femeie educată se gândește pe termen lung, ce se întâmplă după acei doi ani”, a adăugat Miroiu.

De altfel, există o explicație psihologică și pentru numărul din ce în ce mai crescut al divorțurilor, în special în rândul femeilor educate.

„Stigmatul social asociat cu statutul de femeie divorțată este mult mai mic, nu mai ești o paria în societate, nu mai ești o femeie la mâna a doua, ci ești o femeie care a făcut o alegere. Avem un nivel de educație mai crescut, o carieră care ne poate asigura o independență financiară, deci putem continua pe cont propriu dacă o căsnicie nu era fericită. Astfel, femeile sunt mai libere în a face alegeri legate de partenerul de viață care să le facă cât mai fericite. Accesul la fericire este crescut de accesul la resursele financiare”, afirmă psihologul Andreea Enache.

Sursa grafic: Gandul.info

Natalitatea, în trend descendent

În România se nasc 21 de copii pe oră. Deși pare mult, la nivel mondial, statisticile ne clasează pe penultimul la capitolul natalitate. Cu doar 10 copii la 1.000 de locuitori, născuți în 2012, statisticile Băncii Mondiale situează România pe locul trei în topul țărilor cu cele mai puține nașteri la 1.000 de locuitori la nivel mondial.

La nivel european, România se află la mijlocul clasamentului în topul țărilor cu cea mai ridicată natalitate. Pe primul loc în UE se află Irlanda – cu 16 nou-născuți la 1.000 de locuitori în 2012, iar la polul opus se află Germania cu 8 nou-născuți la 1.000 de locuitori. Situația nu s-a modificat dramatic comparativ cu 2009, când tot în Irlanda se nășteau cei mai mulți copii la mia de locuitori – 17, iar în Germania cei mai puțini – 8.

„Scăderea natalității la noi în țară nu este determinată de faptul că româncele nu au bani. De regulă, în țările sărace natalitatea este destul de crescută. În România, acest lucru a fost determinat de faptul că a crescut vârsta la care românii aleg să se căsătorească. În prezent, a avea un copil nu mai reprezintă un ideal în rândul românilor. Aceștia visează să aibă job-uri de top, să călătorească. Acest lucru nu este de condamnat pentru că reprezintă evoluția normală a unei țări aflate în dezvoltare”, a spus sociologul Bogdan Voicu, pentru gândul.

Astfel, se estimează că în acest ritm, în 2050, România va ajunge la o populație de doar 14 milioane de locuitori, față de aproximativ 19 milioane, cât sunt în prezent.

Sursa grafic: Gandul.info// Cifrele INS fac referire numai la femeile de peste 10 ani.