Judecătoarea Livia Stanciu, care candidează pentru șefia ICCJ, intervievată luni la CSM

Judecătoarea Livia Stanciu, care și-a depus candidatura pentru un nou mandat la șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), va fi intervievată, luni, de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Magistratul își va prezenta proiectul de management, începând cu ora 11.00, în fața Secției pentru judecători.

Livia Stanciu, care și-a depus candidatura pentru un nou mandat la conducerea ICCJ, fiind și singurul candidat, își propune continuarea demersurilor de asigurare a unui nou sediu al instanței supreme și a măsurilor organizatorice pentru accelerarea soluționării cauzelor de corupție la nivel înalt.
Judecătoarea menționează în proiectul de management că printre obiectivele sale se numără reorganizarea instanței supreme, în scopul punerii în aplicare a noului Cod de procedură penală, suplimentarea numărului maxim de posturi – magistrați asistenți și grefieri ai ICCJ – în scopul punerii în aplicare a noului Cod de procedură penală, implicarea activă în dezbaterile privitoare la revizuirea Constituției și promovarea proiectului legii proprii a instanței supreme.

Actuala șefă a instanței supreme mai precizează că, pentru un nou mandat, își dorește continuarea măsurilor organizatorice luate în scopul accelerării soluționării cauzelor de corupție la nivel înalt, atât în cadrul Secției penale a instanței supreme, cât și în cadrul completelor de cinci judecători, cât și luarea de noi măsuri în acest sens, în contextul punerii în aplicare a noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală.

Astfel, Livia Stanciu menționează că, referitor la cauzele de corupție la nivel înalt, în care Direcția Națională Anticorupție a emis rechizitorii, ca rezultat al măsurilor organizatorice luate, în perioada septembrie 2011 – iunie 2012 au fost stabilite 355 termene în dosarele judecate în primă instanță de Secția penală, iar în perioada septembrie 2012- iulie 2013,121 termene în cauze judecate în primă instanță de Secția penală și 84 termene judecate în recurs de completele de cinci judecători.

Totodată, președinta ICCJ prezintă în proiect o statistică a dosarelor de corupție la nivel înalt soluționate de Secția penală în primă instanță, după cum urmează: în 2010 – două cauze, 2011 – 15 cauze, 2012 – 20 cauze, 2013 ( până la 1 august) – șase cauze. În privința hotărârilor definitive, bilanțul acestora este: completul de nouă judecători, patru hotărâri definitive în 2011, completul de cinci judecători – cinci hotărâri în 2011, 12 în 2012 și 11 în 2013, până la 1 august.
Tot în proiectul de management, președintele instanței supreme arată că a asigurat, pe durata mandatului, organizarea activității completelor de cinci judecători și a prezidat un complet de cinci judecători în materie penală, care a soluționat, în perioada 2011- 2013 (până la 1 august), 14 cauze de corupție la nivel înalt.

„În domeniul asigurării spațiului necesar desfășurării activității instanței supreme și al finanțării, îmi propun atingerea următoarelor obiective:transpunerea în fapt a demersurilor președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, comune cu reprezentanții puterii executive, pentru asigurarea unui nou sediu al instanței supreme și mutarea instanței supreme în anul 2014 în noul sediu convenit cu reprezentanții puterii executive, în scopul asigurării condițiilor necesare pentru punerea în aplicare a noilor coduri; asigurarea finanțării corespunzătoare a înaltei Curți de Casație și Justiție; derularea calendarului de preluare a bugetului instanțelor judecătorești, a tuturor etapelor pe care le presupune acest proces”, se mai arată în proiectul de management al Liviei Stanciu, postat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

În documentul citat, Livia Stanciu arată și că, în scopul promovării unificării jurisprudenței privind individualizarea judiciară a pedepselor, își propune elaborarea de ghiduri privind individualizarea pedepselor referitoare la alte categorii de infracțiuni.

„În cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, voi asigura în mod direct elaborarea fundamentată a Rapoartelor de progres al Înaltei Curti de Casație și Justiție în domeniul Mecanismului de Cooperare și verificare, pregătirea și organizarea la înalte standarde profesionale a vizitelor experților Comisiei Europene în cadrul MCV și participarea la misiunile experților Comisiei Europene în cadrul MCV”, se mai arată în documentul citat.

Livia Stanciu a fost numită în funcția de președinte al ICCJ la 17 septembrie 2010, pentru un mandat de trei ani.
Potrivit CV-ului postat pe site-ul instanței supreme, Stanciu și-a început cariera de magistrat în 1980 ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, unde a activat până în 1994. În perioada 1994- 2004, a fost judecător la Tribunalul Galați și la Curtea de Apel Galați, iar din 2004, la Secția Penală a ICCJ. Din 2007 până în 2008, a condus cu delegație Secția Penală a ICCJ.

Livia Stanciu a prezidat completul de judecată care a decis cercetarea în libertate a doi șefi de servicii secrete și a decis condamnarea primarului PDL de Râmnicu Vâlcea Mircia Gutău.

De asemenea, Stanciu a condus completul de cinci judecători care a decis condamnarea definitivă a lui Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare. Tot, președintele ICCJ a prezidat și completul care l-a condamnat la șapte ani de închisoare a fostului senator PSD, Cătălin Voicu.

La 10 septembrie, Secția pentru judecători a CSM le va intervieva pe judecătoarele Rodica Aida Popa, Nela Petrișor și Cristina Iulia Tarcea, care candidează pentru cele două funcții de vicepreședinte al instanței supreme și pe judecătoarea Lavinia Curelea, care candidează pentru șefia Secției I Civilă a ICCJ.

Pentru ocuparea cele două funcții de vicepreședinte s-au înscris inițial patru candidați, respectiv Aida Rodica Popa, care ocupă și în prezent această funcție, Nela Petrișor, magistrat la Secția a II-a Civilă, Iulian Ilie Dragomir, judecător la Secția Penală, și Cristina Iulia Tarcea, judecător la Secția a II-a Civilă.

Dragomir și-a retras candidatura cu câteva zile înainte de intervievarea candidaților pentru funcțiile de conducere de la instanța supremă de către Secția pentru judecători a CSM.

Proiectele candidaților au fost publicate pe 22 august pe site-ul CSM, iar până în 4 septembrie, Direcția resurse umane și organizare a verificat dosarele de candidatură și a solicitat completarea acestora, în cazul în care a fost necesar.
Judecătorii care și-au depus candidaturile au fost verificați, până în 4 septembrie, de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).

În perioada 4-6 septembrie, a fost elaborată nota de prezentare a candidaturilor și a documentelor atașate în susținerea acestora de către Direcția resurse umane și organizare.
Analizarea candidaturilor de către Secția pentru judecători a CSM și formularea propunerilor de numire în funcțiile de conducere vacante de la ICCJ va avea loc în perioada 9-10 septembrie.

Potrivit prevederilor legale, președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, dintre judecătorii ICCJ care au avut activitate la această instanță cel puțin doi ani.

Livia Stanciu și Aida Popa au fost numite în funcțiile de președinte și, respectiv, vicepreședinte al ICCJ în 17 septembrie 2010, pentru un mandat de trei ani. Tot atunci a fost numită și judecătoarea Lavinia Curelea, în funcția de președinte al Secției I Civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Catalina Cocolos, [email protected]