„Regina Întregitoare”, la Paris: O porțiune de pe promenada Senei va primi numele Reginei Maria

La inițiativa Ambasadei, susținută de Primăria Paris și de Grupul de prietenie Ro-FR din Adunarea Națională Franceză, o porțiune de pe promenada Senei, din Quai Branly, va purta, începând de marți, numele reginei Maria. Mai exact, este vorba despre secțiunea de pe malul stâng, dintre Pont d”Iéna și capătul bulevardului Suffren.

Ceremonia de inaugurare va avea loc în acest spațiu de la ora 14.15, în prezența Familiei regale.

Prin acest gest se aduce un omagiu reginei Maria, care, în urmă cu o sută de ani, pleda cauza României la Conferința de Pace de la Paris și care a rămas în sufletele românilor drept „Mama răniților” și „Regina Întregitoare”.

FLASH NEWS Volodimir Zelenski și Emmanuel Macron, consultări de urgență despre războiul din Ucraina și criza din Orientul Mijlociu

20:20

TENSIUNI Orban avertizează Ucraina să înceteze să mai șantajeze Ungaria: Nu mă puteți intimida/ Zelenski: Le vom da adresele armatei a celor care se opun

20:10

Regina Maria s-a născut pe 29 octombrie 1875, la Eastwell Park în comitatul Kent din Marea Britanie, primind numele de Marie Alexandra Victoria. Era nepoata reginei Victoria, tatăl fiind ducele Alfred de Edinburgh, iar mama, ducesa Marie de Edinburgh, fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Principesa Maria de Edinburgh a copilărit la Eastwell Park, la castelul Windsor, apoi la Clarence House din Londra, petrecând anii formatori și la Coburg în Germania și în Malta. Copilăria la curtea regală britanică i-a marcat personalitatea, fiind crescută și educată în spirit victorian. Maria a participat la ceremoniale, a observat regulile care trebuiau respectate cu strictețe de către copiii regali, a învățat arta corespondenței, precum și a jurnalelor care trebuiau să consemneze principale evenimente și persoane întâlnite.

Căsătoria Mariei cu Ferdinand, moștenitorul tronului României, născut prinț de Hohenzollern-Sigmaringen, o aduce într-o țară a Balcanilor, fapt care a nemulțumit-o pe regina Victoria, dar și pe tatăl ei, ducele de Edinburgh, care mai degrabă o vedeau căsătorită în Anglia cu prințul George, devenit mai târziu regele George al V-lea. În noua patrie, România, principesa Maria avea să devină promotoarea Art Nouveau-lui, modelându-și interioarele palatelor și chiar realizând designuri în acest stil. În același timp a promovat stilul arhitectural neo-românesc ca și arta etnografică, ea însăși dând exemplu prin portul inedit al costumelor tradiționale românești.

Maria a fost unul din cele mai fotografiate personaje regale, multitudinea cărților poștale, a fotografiilor, gravurilor, a materialelor publicitare au creat din ea un personaj legendar. Ea a devenit cunoscută în epocă drept principesa artist, regina scriitor, regina infirmieră, dar mai ales regina diplomat. Contribuția sa a fost esențială în susținerea intrării României în Marele Război de partea Antantei. Apoi, vizita informală la Paris și Londra din primăvara lui 1919, în perioada Conferinței de Pace, a definit-o ca un „ambasador irezistibil” și decisiv al României, având o serie de întrevederi cu lideri ai conferinței. Cu 100 de ani în urmă, în aprilie 1919, regina Maria, înainte de pleca din Franța, a ținut să viziteze Catedrala din Reims, moment pe care-l considerase unul din cele mai emoționante, relatând ziarului Excelsior: „În Reims, în fața ruinelor Franței distruse, care-mi aminteau de România devastată, cu o inimă plină de dureri asemănătoare, am contemplat ruinele sublime unde stătea catedrala mutilată, de neatins în frumusețea sa, ca simbol al credinței că nimic nu o poate distruge”.

Apoi turneele diplomatice din 1924 în fostele state aliate, alături de regele Ferdinand, sau vizita acesteia în SUA și Canada din toamna lui 1926, au conturat personalitatea sa charismatică, bucurându-se de o mediatizare internațională deosebită. Interviurile acordate presei de-a lungul timpului, conferințele de presă pe care le organizase, o înfățișau ca pe un talentat diplomat ad-hoc, ea reușind să dea o nouă imagine României, punând-o pe hartă pentru mulți dintre politicienii și jurnaliștii vremii. În anii 1930 a călătorit, a scris, petrecându-și cea mai mare parte a timpului la reședințele din Balcic, Bran sau la Cotroceni. Jurnalele sale consemnează detalii mai puțin știute din viața privată sau oficială, iar imaginea reginei s-a popularizat prin intermediul fotografiilor, cărților poștale, a materialelor publicitare care au făurit din ea un personaj legendar, dar și un martor veridic al istoriei.

După o suferință prelungită, regina Maria moare pe 18 iulie 1938, la Castelul Pelișor din Sinaia.