Departamentul Social
25.11.2018
Știri

SFINȚIREA Catedralei Mântuirii Neamului. Credincioșii S-AU CĂLCAT ÎN PICIOARE la intrare

Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului. Zeci de mii de credincioși au participat la slujbă. Vezi imagini de la ceremonii

Mii de români s-au înghesuit să intre în Catedrala Mântuirii Neamului imediat după liturghie, pentru a se închina în fața Altarului proaspăt sfințit, chiar dacă au mai multe zile la dispoziție pentru asta. Jandarmii fac față cu greu situației și mai multe persoane au avut nevoide îngrijiri medicale.

Îmbulzeală în fața Catedralei Mântuirii Neamului mediafaxphoto

Îmbulzeală în fața Catedralei Mântuirii Neamului mediafaxphoto

Îmbulzeală în fața Catedralei Mântuirii Neamului mediafaxphoto

Îmbulzeala în fața Catedralei Mântuirii Neamului mediafaxphoto

Puteți vedea aici înregistrarea unui eveniment istoric: Sfânta Liturghie de la Catedrala Națională:

Patriarhia României a publicat Actul de sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului.

„Cu vrerea Tatălui, cu lucrarea Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, în anul Centenar 2018, a fost sfințit Altarul Catedralei Mântuirii Neamului sau Catedrala Națională, cu hramurile Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) și Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României.

Necesitatea construirii unei Catedrale Naționale în București s-a resimțit mai ales după Războiul de Independență din 1877-1878. Iar după proclamarea României ca Regat, în anul 1881, Regele Carol I al României a înaintat Camerei Legislative, în anul 1884, un proiect de lege privind construirea unei Catedrale creștin-ortodoxe în București. Deși, inițial, Parlamentul a prevăzut pentru construirea acestui lăcaș de cult 5% din bugetul țării, acest fond nu s-a mai realizat, fapt pentru care în anul 1900 s-a organizat o subscripție publică pentru colectarea de fonduri, demers întrerupt de izbucnirea Primului Război Mondial (1914—1918). După Marea Unire din 1918, necesitatea înălțării unei Catedrale în Capitala țării, ca recunoștință adusă lui Dumnezeu pentru înfăptuirea României întregite, a fost susținută atât de Mitropolitul primat Miron Cristea, cât și de Regele Ferdinand (1920). Astfel, după înființarea Patriarhiei Române în anul 1925, s-au purtat numeroase discuții cu privire la amplasamentul viitoarei catedrale și au fost propuse mai multe proiecte arhitecturale. Prin urmare, în ziua de 11 mai 1929, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, a săvârșit slujba de sfințire a locului stabilit la poalele Dealului Mitropoliei, eveniment la care au participat membrii Regenței, ai Guvernului, slujitori ai Bisericii, ofițeri și mulțime de credincioși. Toate eforturile, însă, n-au fost încununate de succes, din cauza crizei economice, a izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial și apoi a instaurării regimului comunist.

După anul 1990, proiectul Catedralei a fost reluat de vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist Arăpașu, care, deși, în anul 1999, a sfințit locul din Piața Unirii pentru noua Catedrală, a întâmpinat numeroase dificultăți și ostilități prin mutări repetate ale amplasamentului Catedralei în diferite zone ale Capitalei, până la stabilirea definitivă a acestuia în Dealul Arsenalului (2005).

Împlinind dorința înaintașilor săi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, după întronizarea sa ca Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române (30 septembrie 2007), a reluat cu prioritate proiectul Catedralei Mântuirii Neamului și a săvârșit slujba de punere a pietrei de temelie pe amplasamentul din Dealul Arsenalului, la 29 noiembrie 2007, în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României.

După numeroase demersuri pregătitoare (2008—2010), Patriarhia Română a demarat lucrările de construcție la sfârșitul anului 2010, atent supravegheate de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a avut consultări frecvente cu specialiști în domeniu și cu echipa de coordonare desemnată de Patriarhia Română, proiectanții și executanții lucrărilor.

Pentru sfințirea Altarului Catedralei Naționale, în anul 2018, au fost realizate Sfânta Masă, vitraliile din Sfântul Altar, mozaicurile catapetesmei, obiecte de cult, veșminte liturgice ș.a. Tot în acest an, la 3 septembrie 2018, Patriarhul României a sfințit cele șase clopote, fabricate în atelierele Grassmayr din Innsbruck, Austria, clopotul cel mare, dedicat Eroilor Neamului, având greutatea de 25 tone.

Aceste lucrări au fost realizate printr-o conlucrare rodnică între Patriarhia Română și autoritățile Statului Român (Guvernul României, Primăria Municipiului București, alte Primării din Capitală și din țară, și câteva Consilii județene), precum și cu ajutorul ierarhilor, clerului, monahilor și credincioșilor mireni.

Slujba de târnosire a fost săvârșită în ziua de duminică, 25 noiembrie 2018, de către Sanctitatea Sa BARTOLOMEU I, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă și Patriarh Ecumenic, Preafericitul Părinte DANIEL, Patriarhul României și Înaltpreastînțitul Părinte HRISOSTOM, Mitropolit de Patra (Grecia), împreună cu un numeros sobor de ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și ai altor Biserici Ortodoxe surori, preoți și diaconi, în prezența reprezentanților autorităților de stat centrale și locale, a unor invitați și a multor clerici și mireni din țară și din străinătate.

Binecuvântează, Doamne, pe ctitorii, binefăcătorii, slujitorii și închinătorii acestei Sfinte Catedrale și pe întreg poporul român de pretutindeni!

+ BARTOLOMEU I 
Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă și Patriarh Ecumenic

+ DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

+ HRISOSTOM
Mitropolit de Patra

Echipajele pompierilor SMURD au acordat îngrijiri medicale unui număr 83 de persoane aflate la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului, dintre care două au fost transportate la spital.

„De la începutul misiunii, echipajele pompierilor SMURD au acordat îngrijiri medicale pentru 83 de persoane, dintre care 3 au fost transportate la spital„, au precizat reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) București-Ilfov.

Premierul Viorica Dăncilă a ajuns, duminică, dimineață, în jurul orei 08.00, la Catedrala Mântuirii Neamului, pentru a participa la slujbă. Președintele Klaus Iohannis a fost invitat la eveniment, dar a anunțat că nu poate participa, deoarece este la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului European.

Premierul Viorica Dăncilă a avut  „un sentiment de liniște și de bucurie” în interiorul Catedralei Mântuirii Neamului, pe care o consideră un proiect cu care ne putem mândri.

„Este un sentiment de liniște și în același timp un sentiment de bucurie. Este un eveniment național, Catedrala Neamului, Catedrala României, în an Centenar și an premergător Zilei Naționale a României”, a explicat Dăncilă.

„Este realizarea românilor și a României. Un proiect și un moment cu care ne putem mândri. Mândria aceasta nu este a mea ca și prim-ministru. Este mândria pe care trebuie să o poarte în suflet orice român”.

În interiorul Catedralei au acces doar invitații oficiali, iar credincioșii stau pe esplanada din fața Catedralei, unde pot urmări slujba Sfintei Liturghii pe ecrane montate special. După finalul Sfintei Liturghii, toți credincioșii pelerini ortodocși prezenți vor avea acces în Catedrală, atât duminică, cât și în zilele următoare (26-29 noiembrie, „zilele sfințirii”), și vor avea posibilitatea să se închine în Sfântul Altar, nou sfințit.

Începând cu ora 8.00, a fost săvârșită Slujba Acatistului Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina în Catedrala Națională, urmată la ora 9.00 de Slujba de Sfințire a Altarului Catedralei Naționale. La sfârșitul slujbei se va citi Actul de sfințire. Sfânta Liturghie va începe la ora 10.30 și va fi săvârșită în interiorul Catedralei Naționale.

La ora 13.00, racla cu Cinstita Mână a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României și racla cu moaștele Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina vor fi așezate la ieșirea din Sfântul Altar al Catedralei Naționale pentru a fi cinstite de către credincioși, după ce aceștia s-au închinat în Sfântul Altar.

Patronul FCSB, George Becali nu a putut lipsi de la slujba de sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului, pentru slujba de sfințire, și a șinut să se laude că a contribuit și el cu două milioane de euro pentru ridicarea construcției, atunci când nici măcar nu era făcut proiectul.

„E cea mai mare realizare a României din ultima sută de ani. Am dat și eu două milioane de euro la început, când nici nu era proiectul măcar. Să vedem (dacă dau și pentru pictură -n.r.). Dumnezeu cum vrea”, a declarat omul de afaceri, la intrarea în lăcașul de cult.

Constructorul Catedralei Mântuirii Neamului a primit, vineri, o amendă contravențională în valoare de 10.000 de lei pentru încălcarea normelor de securitate la incendiu aplicabile la organizarea de șantier.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) București-Ilfov a transmis că organizatorul sfințirii de duminică a Catedralei Mântuirii Neamului este Patriarhia Română, care a invitat publicul să participe la slujba de sfințire a Catedralei. În prezent, construcția nu este finalizată, de aceea nu se poate pune în discuție existența unei autorizări pentru siguranța la incendiu.

Recomandările ISU București-Ilfov pentru cei care vor să asiste la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului:

– manevrați cu grijă sursele de foc și nu le țineți în apropierea materialelor inflamabile sau a obiectelor de vestimentație ale dumneavoastră sau ale celorlalți participanți;
– îmbrăcați-vă adecvat pentru temperaturile scăzute din această perioadă, mai ales în cursul nopții;
– nu stați perioade lungi de timp în spații deschise unde temperaturile sunt scăzute, în special dacă suferiți de afecțiuni cardiorespiratorii sau de alte afecțiuni a căror evoluție poate fi agravată de frig;
– nu expuneți copiii cu vârste mici la temperaturi scăzute pentru perioade lungi de timp;
– dacă simțiți disconfort sau acuzați probleme medicale adresați-vă celui mai apropiat punct de prim ajutor sau ambulanță sau apelați numărul unic de urgență 112;
– nu blocați căile de acces și ieșire din zonă, respectați recomandările structurilor de asigurare a ordinii publice și evitați zonele supra-aglomerate;
– nu vă deplasați pe căi de acces improvizate sau nedestinate publicului;
– nu staționați lângă utilajele de construcție pentru a evita rănirile accidentale.

Cele șase clopote ale lăcașului de cult au fost realizate în fabrica Grassmayr din Innsbruck, Austria, au o garanție de 15 ani și o durată de viață apreciată la peste 400 ani. Ele au ajuns în țară pe 19 mai 2017 și cântăresc împreună 33 de tone. Acestea nu au fost plătite din fonduri publice, ci exclusiv din banii Patriarhiei, care nu a precizat cât au costat.

Clopotul cel mare, dedicat „Eroilor Neamului„, are o greutate de peste 25 de tone, cu o înălțime și un diametru de circa 3 metri. Acesta va putea fi auzit pe o rază de 15 km la evenimentele și sărbătorile importante. Calitatea sunetelor este asigurată prin puritatea aliajului de bronz utilizat de turnătoria din Tirol: 78% cupru electrolitic cu puritatea de 99,99% și 22% staniu electrolitic, cu aceeași puritate.

Pe fiecare dintre cele șase clopote sunt inscripționate stema Patriarhiei, chipul în efigie al Patriarhului Daniel, precum și inscripția: „Binecuvântarea Patriarhului Daniel al României pentru Catedrala Națională – Centenar 1918 – 2018″. Efigia chipului Patriarhului Daniel aflată pe fiecare clopot a stârnit controverse în spațiul public. Patriarhia a explicat însă că această efigie este o consecință firească a muncii depuse de Patriarh pentru înălțarea Catedralei. În plus, astfel de tradiții sunt respectate inclusiv în lumea catolică.

Catedrala Mânturiii Neamului este proiectată să reziste cel puțin 500 de ani și să suporte cutremure multiple cu magnitudine de peste 8,5 pe scara Richter. Potrivit proiectului final, în subsolul clădirii se vor găsi șase adăposturi antiatomice pentru situațiile de urgență, care pot adăposti câte 300 de persoane fiecare. Fundația Catedralei este un masiv din beton armat în care au intrat nu mai puțin de 25.000 de tone de beton și în jur 15.000 de tone de armătură. Patriarhia a explicat că locul în care este ridicată Catedrala Mântuirii Neamului, în spatele Casei Poporului, nu este ales întâmplător. Acolo, în timpul comunismului, existau cinci biserici. Trei dintre ele au fost demolate de Nicolae Ceaușescu.

În final, Catedrala va avea o îmbinare de elemente din arhitectură românească, bizantină și occidentală. Ansamblul arhitectural al Catedralei va cuprinde patru clădiri auxiliare dintre care o casă și cantină pentru pelerini, un centru de diagnoză și tratament pentru persoanele defavorizate, un centrul internațional de conferințe, dar și un muzeu al creștinismului amplasat în subsolul clădirii.

Catedrala, care este sfințită duminică de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Patriarhul Daniel, va avea hramul principal Înălțarea Domnului, zi în care sunt pomeniți eroii români din toate timpurile.

 

Inchide