Tocanul de oaie, un preparat încercat și de Halep, a fost înregistrat ca produs tradițional. Câteva secrete legate de rețetă – FOTO

Mărioara Babu, proprietara stânei de pe Transalpina, încearcă din 2017 să înregistreze tocanul de oaie ca produs tradițional românesc.

„Tocanul de oaie pregătit la Novaci, în județul Gorj, a fost înregistrat oficial ca produs tradițional, cu numărul 742. E primul în Gorj. După ce s-au făcut demersurile la Ministerul Agriculturii, nu a mai durat mult, fiind toate normele îndeplinite. (…) Prima dată am încercat în 2017. S-a cerut societate, s-au cerut multe documente, care pentru noi, ciobanii autentici din zonă, erau mai greu de îndeplinit, nu imposibil. De multe ori te izbești de ceva care îți ia și timp și nici nu poți să te descurci”, a declarat, corespondentului Mediafax, Mărioara Babu.

Femeia de 59 de ani a spus că muntele și tocanul de oaie o țin în formă. Aceasta a povestit că trăiește pe munte de 40 de ani și că acesta este locul unde s-a căsătorit și unde și-a botezat copiii.

„Cu timpul, drumul a venit peste noi, nu noi ca și comercianți în marginea drumului. Și atunci, intrând lumea în stână, cu asfaltarea drumului, cu îmbunătățirea drumului, intrând lumea în stână, ne mânca din ceaune, treceau și luau câteo bucățică. Te amuza pe moment chestia asta. Și atunci eu m-am gândit ce ar fi să fac un tocan, a avut succes din prima zi și așa am început, azi un miel, mâine doi, poimâine trei și am ajuns acum să treacă poate mii de oameni pe zi, în weekend”, a mai spus Mărioara Babu.

Aceasta a dezvăluit, pentru Mediafax, și câteva secrete legate de rețetă.

„Se toacă grăsimea oii mărunt, mărunt, se pune înainte în ceaun, se pune carnea de oaie tocată, se pune o cană de apă, aproape la nivel cu carnea, să devină fragedă, oaia fiind bătrână, tocanul de oaie e bun din oaia bătrână, întotdeauna. Ca să nu se usuce, se pune apă la nivel cu carnea, să se fiarbă în seul ei, se fierbe până dispare toată apa. Când e trei sferturi fiert, se pune o mână de sare, după cantitatea cărnii, dar nu se amestecă, se lasă să-și ia el singur sarea, pe urmă se drege două-trei ore așa, se mestecă prin răsturnare cu paleta și se pune în castroane, sunt înnebuniți toți după el. El se fierbe la foc domol. Cam o oră, o oră jumătate. Nu trebuie dat foc tare, să sară din ceaune”, a mărturisit femeia.

Printre cei care au degustat tocanul de oaie, dar și alte produse preparate la stână, s-a aflat, în iunie, și Simona Halep. „Spre uimirea noastră, Simona Halep a mâncat din toate preparatele noastre. Acum nu poți să spui că este o gurmandă, a gustat și i-au plăcut toate preparatele, inclusiv clătitele, a rămas foarte impresionată de ele. Mi-a povestit că părinții ei sunt din zona în care se mănâncă oaia și că nu e străină de asta, dar i-au plăcut foarte mult, încât a preferat să cumpere o bucată de brânză, că i s-a părut altfel, probabil și zona de munte. A plecat cu promisiunea că va reveni și noi o așteptăm acum”, a mai spus femeia de 59 de ani.

Miercuri va avea loc, în prezența Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, înmânarea oficială a atestatului de produs tradițional pentru tocanul de oaie, la stâna de pe Transaplina.