Numărul românilor din diaspora care vor vota la parlamentare, încă sub pragul de 20.000. Au mai rămas două săptămâni pentru înscriere

După ce că numărul românilor înscriși ca alegător în străinătate, la secția de votare, dar și prin corespondență, este mic, mult sub cel înregistrat la ultimul scrutin organizat în diaspora, acesta a fost redus în urma verificării corectitudinii datelor înscrise.

Conform datelor oficiale ale Autorității Electorale Permanente, valabile la data de 5 octombrie, doar 17.927 de români stabiliți în diaspora vor vota, la secții și prin corespondență. La alegerile parlamentare, organizate în afara granițelor, se va vota teoretic, timp de două zile, în 5 și 6 decembrie, conform actelor normative în vigoare. Secțiile de votare în străinătate vor fi organizate în măsura în care autoritățile statelor respective permit acest lucru, în funcție de riscul epidemiologic.

Numărul de 17.927 reprezintă suma cererilor de înscriere pe portalul votstrainatate.ro, trimise începând din 1 aprilie, care au fost aprobate de autorități, potrivit informării privind stadiul pregătirii și organizării alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020, publicată pe ordinea de zi a ședinței de joi a Guvernului.

ACTUALITATE Guvernul Bolojan, demis, dar mai puternic. Ion Cristoiu: „Miniștri USR au câte 2 ministere. Ei pârjolesc țara”

23:00

FLASH NEWS Grindeanu anunță pași înainte pe viitorul program de guvernare și îi ironizează pe Bolojan și USR: „Se ”sacrifică” rămânând pe funcții”

22:51

699 de cereri pentru secții au fost incorect completate

Astfel, după cum anunță Autoritatea Electorală Permanentă, pentru opțiunea votului la secție, până la data-limită, 21 septembrie, au fost depuse 3.939 de cereri, dintre care, în urma analizei corectitudinii datelor înscrise în formular și a valabilității actelor de identitate anexate, 3.240 cereri au fost aprobate.

În urma analizei cererilor, Autoritatea Electorală Permanentă a transmis Ministerului Afacerilor Externe propunerea de a înființa 12 secții de votare, propunere aprobată de MAE. În urma analizei, din totalul de 3.240 de cereri aprobate, 2.319 alegători au fost arondați la 12 secții de votare, rămânând 921 de alegători nearondaţi. Aceștia din urmă vor fi arondați la secțiile de votare înființate la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, după cum arată documentul citat.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, precizase în conferința organizată în 2 octombrie împreună cu președintele AEP, că, până la acea dată, mai multe state și-au dat acordul de principiu, dar cu condiții, pentru organizarea de secții de votare, dar decizia finală va fi luată în preajma zilelor votului.

În urma propunerii AEP, care se baza pe numărul de cereri primite, se vor organiza secții în Bruxelles, Paris, Stuttgart, Bonn, Roma, Milano, Haga, Londra, Manchester, Chișinău, Madrid și Barcelona. Ministrul a subliniat că se dorește înființarea a cât mai multe secții, să ne apropiem cât mai mult de numărul de la alegerile prezidențiale din 2019, care a fost 835.

22 octombrie, data-limită

Termenul pentru înscrierea ca alegător prin corespondență, prelungit de autorități care au promovat această modalitate de vot având în vedere că organizarea secțiilor nu este 100% sigură, este data de 22 octombrie 2020.

Până la data informării, 5 octombrie, au fost înregistrate 16.346 cereri pentru votul prin corespondență, dintre care 14.687 cereri au fost aprobate.

Până la data publicării, numărul total al românilor înregistrați pe portal depășise cu puțin pragul de 19.000, respectiv 19.119.

În conferința din 2 octombrie, președintele AEP, Constantin-Florin Mitulețu-Buică, s-a declarat nemulțumit de numărul de înregistrări prin corespondență – la acea dată era de aproximativ 16.500, și spunea că își dorește ca acesta să fie de cel puțin 30.000, ca la prezidențialele din 2019, dar speră ca măcar cifra de 50.000 să fie atinsă, pentru o mai bună reprezentare.

Din totalul de alegători români care figurau în Registrul electoral până în 25 august, la ultima informare a AEP, 18.270.004 români aveau domiciliul sau reședința în țară, iar 734.982, în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.