Mugur Isărescu explică momentul de cotitură din ECONOMIA românească: „Am fost și eu taliban, până am dat cu capul de realități”

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a relatat, joi, dificultățile pe care le-a întâmpinat în gestionarea economiei, după căderea comunismului și intrarea țării noastre în NATO și UE.

Mugur Isărescu a precizat, în cadrul unei conferințe de presă, susținute joi, că tranziția României către o economie bazată pe capital străin a necesitat o paradigmă complet nouă de abordare.

POLITICĂ Cristian Diaconescu: „Există o invitație oficială din partea PREȘEDINTELUI Donald Trump, adresată președintelui Nicușor Dan”

00:19

POLITICĂ Ministrul Mediului a oferit un TERMEN limită pentru lansarea programului Rabla 2025: „Nu văd de ce ar întârzia mai mult de atât”

23:58

Acesta a precizat că, deși în anii ’90 a fost adeptul ideii de stabilitate a preţurilor, s-a lovit de realități complet diferite, atunci când a preluat funcția de guvernator al BNR, realizând, astfel, importanța stabilității financiare.

„Acei talibani care ziceau: „Domnule, stabilitatea preţurilor, se rezolvă toate celelalte…”, au intrat într-un declin. Am fost şi eu cu stabilitatea preţurilor, că asta era, am fost şi eu taliban, ca să zic aşa, în anii ’90, până când am dat cu capul de realităţi.

Nu uitaţi că mi-am dat doctoratul, într-adevăr, în perioada comunistă, pentru flexibilitatea cursului. Şi ziceam, da flexibilitate, flotare liberă, dar eu în ’88-’89 când am susţinut teza vorbeam despre capitalişti, despre flotare liberă şi aşa mai parte.

Când am ajuns pe scaunul ăsta şi am dat cu capul de realităţi am văzut cât de importantă e stabilitatea financiară”, a spus Mugur Isărescu, la dezbaterea asupra lucrării „Stabilitatea financiară şi politica macroprudenţială”, autori Florian Neagu, Matei Kubinschi, Alexie Alupoaiei.

Mugur Isărescu a relatat și dificultățile pe care le-a întâmpinat, în ceea ce privește gestionarea economiei, odată cu intrarea României în NATO și Uniunea Europeană.

„Am avut însă şi o poveste mai tare. Anul 2005-2006. Intră România în NATO, se anunţă 2007 intrarea în Uniunea Europeană, nu 2010, şi dintr-o dată am fost descoperiţi. De cine? De către capitalul străin. Deci, înainte era secetă, lipsă de irigaţie, lipsă de lichiditate. Dintr-o dată ne-am pomenit că intră capitaluri mari şi cursul începe să se aprecieze. La început, bucurie mare.

După vreo două-trei luni, băi, stai puţin unde se duce cursul ăsta? După alte vreo cinci luni, apare Mihai Ionescu (preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România – ANEIR, n.r.) cu exportatorii pe scările Băncii Naţionale: „Isărescu, nu uita, banca asta nu e a ta! Ne-ai omorât. S-a apreciat cursul”

Mugur Isărescu a explicat și cum s-a implicat în procesul de adaptare a monedei naționale la noile realități economice.

„Colegul Eugen Rădulescu era preşedinte la CEC: „Lăsaţi, domnule guvernator, cursul să se aprecieze!”. „Unde să se ducă, mă?”. Deci, de la 3,6 (lei pentru un euro) se ducea deja spre 3,2. „Până la 2”. „Zău, mă? Până la 2? Doi lei pe euro?”.

„Păi da, că libera circulaţie a capitalurilor”. „Ce legătură are, măi Eugene, această liberă mişcare a capitalurilor cu fundamentele din economia românească?”. „Păi nu, să le crească productivitatea”. „Mai stai, că e vorba de cifre aici, nu lucrăm cu…”. „Bineînţeles că e bine când cursul este tare, că e o întărire, dar cum poţi să-i ceri unei firme să-i crească productivitatea cu 20-30%, cât ai tu aprecierea cursului?”.

„Păi, pe urmă se duce înapoi”. „Adică tu crezi că o fabrică în România care devine total ineficientă, nu mai poate să producă, se închide când ajunge cursul la 2 şi pe urmă când ajunge în partea ailaltă o deschizi aşa uşor, nu? Adică ăia nu sunt în şomaj, nu au plecat? E ca o dugheană de ţigări sau magazin micuţ?”, a declarat Mugur Isărescu.

Mugur Isărescu a fost nevoit să intervină, în calitate de guvernator al BNR, fiind încurajat în demersul său de către economistul Andrew Crockett, fostul director general al Băncii Reglementelor Internaţionale.

„A venit special la Bucureşti şi mi-a spus, apropo de discuţiile pe care le avem cu stabilitatea… Ne tutuiam. Îmi zice: „Mugur, să nu cumva să laşi cursul să se aprecieze că România va fi terminată dacă cade sub 3 lei”. M-a întărit sufleteşte, bineînţeles, că nu era oricine. Şi dintre foştii colegi de la Banca Naţională erau suficient de mulţi, câţiva mai sunt prin sală, pe aici, care spuneau: „Hai, domnule, lăsaţi cursul liber, să se întărească”, a mai spus Mugur Isărescu.

Banca Naţională a României a organizat joi o dezbatere asupra lucrării „Stabilitatea financiară şi politica macroprudenţială”, autori Florian Neagu, Matei Kubinschi, Alexie Alupoaiei.