Istoria din spatele brățărilor DACICE furate: Când au fost realizate și cine ar fi fost proprietarul

Pe 25 ianuarie 2025, România a fost zguduită de vestea furtului a trei brățări dacice din aur din colecția Muzeului Național de Istorie a României. Artefacte prețioase, realizate în perioada de apogeu a culturii dacice, reprezentau simboluri ale puterii și rafinamentului artistic al meșterilor daci. Brățările, datate din jurul anilor 100 î.Hr. – 100 d.Hr., ar fi fost realizate de pe vremea când încă trăia Burebista sau chiar din perioada când Decebal era tânăr.

Brățările, descoperite inițial la Sarmizegetusa Regia, erau depozite votive, utilizate atât în scopuri religioase, cât și ca simboluri ale autorității regale. Furtul lor readuce în discuție problema securității patrimoniului național, o temă sensibilă în contextul în care multe alte obiecte de valoare au fost pierdute în trecut.

De-a lungul anilor, autoritățile române au reușit să recupereze doar o parte dintre brățările dacice furate anterior. Acest nou incident subliniază necesitatea unor măsuri mai stricte de protecție și colaborare internațională pentru combaterea traficului de artefacte. Brățările dacice sunt mai mult decât simple obiecte de aur – ele sunt martorii unei civilizații remarcabile, ce continuă să fascineze istoricii și arheologii.

VIDEO EXCLUSIV După 5 ani cu Nicușor Dan la primărie, bucureștenii speră ca noul primar să se țină de cuvânt: „Să ne dea căldură și apă caldă. Ne-am săturat de promisiuni”

06:00

1 AN DE LA ANULARE 5 decembrie. Ziua dinaintea „furtunii politice”. Mesaj-cheie al secretarului de stat american Antony Blinken, miting anti-Georgescu și pro-Europa în Piața Universității

06:00

Civilizația dacică

Brățările dacice au fost create într-o perioadă de mare înflorire a culturii dacice, cunoscută în istorie ca „epoca clasică dacică” (secolul I î.Hr. – secolul I d.Hr.), în care au avut loc transformări semnificative la toate nivelurile: politic, economic, religios și cultural.

Acest context favorabil a fost influențat în mare măsură de faptul că, în secolul I î.Hr., pentru o scurtă perioadă, regele Burebista a unit sub domnia sa majoritatea regiunilor locuite de geți și daci într-un „mare regat” cu granițe care ajungeau până în zona geografică a Slovaciei de astăzi. Ultimul mare rege al Daciei a fost Decebal, sub a cărui domnie regatul a redevenit o putere politică, economică și militară.

Aflată la granița Imperiului Roman, pe care îl înfruntase cu succes în trecut, Dacia devenise o amenințare prea mare pentru Roma. Astfel, împăratul Traian a decis să elimine acest pericol și, în urma războaielor din 101-102 și 105-106, Dacia a fost cucerită și transformată în provincie romană. Așa s-a încheiat „epoca clasică dacică”.

Centrul politic și religios al Daciei era marea cetate Sarmizegetusa Regia, de pe Grădiștea Muncelului,  care includea numeroase case, ateliere, depozite, dar și sisteme de alimentare cu apă. În apropierea acestei cetăți se aflau mai multe sanctuare și altare, care formau o impresionantă Zonă Sacră, cu ziduri, scări, drumuri pavate, canale și alte amenajări din piatră, asemănătoare celor din lumea greacă. În Dacia existau multe alte orașe (numite dava), care găzduiau permanent o populație numeroasă și care erau importante centre de meșteșugărit și comerț, dar și locuri centrale ale vieții politice și religioase.

De unde provin brățările și cine le-ar fi purtat

Brățările de aur provin chiar din zona fostei capitale a Daciei. Se pare că acestea au fost depuse ca ofrande valoroase, adesea însoțite de cantități mari de monede din aur și argint dacice și grecești, în timpul unor ceremonii religioase importante. Pe lângă această destinație sacră, nu există nicio îndoială că brățările din aur aveau și o funcție laică, fiind un simbol al autorității. De asemenea, este probabil că cei care le comandau și le purtau erau figuri de vârf în ierarhia socio-politică și religioasă, cel mai probabil persoane de rang regal.

Cele mai multe brățări erau destinate a fi purtate de bărbați maturi, însă există și unele care erau destinate femeilor sau adolescenților. Brățările dacice din aur sunt, în egală măsură, capodopere ale artei prelucrării metalelor prețioase din lumea antică și o dovadă a talentului și creativității meșterilor aurari daci din secolul I î.Hr.

Aceste piese nu sunt doar mărturii de valoare intrinsecă excepțională (un total de 12,663 kg de aur – cea mai ușoară piesă cântărind 680,30 grame, iar cea mai grea 1196,03 grame, având între 177,2 cm și 288 cm), ci și un document istoric esențial, care completează imaginea civilizației dacice în ansamblu, scrie ICR.

Cum au fost găsite și recuperate

Faimoasele brățări dacice spiralate din aur, în număr de 24 de exemplare, au fost descoperite ilegal in zona Sarmizegetusei Regia, după anul 1990, iar 13 dintre ele au fost recuperate de autorități. Majoritatea au ajuns pe piața neagră  a antichităților. Potrivit procurorilor, între 1998 – 2014,  34 inculpați, braconieri ai siturilor arheologice, le-au sustras și exportat pentru a le vinde pe piața neagră. Primele patru brățări dacice au fost răscumpărate cu suma de 980.000 de lei de la un colecționar american și aduse în țară  în ianuarie 2007.

În perioada 2007 – 2011, au fost recuperate 13 brățări Toate provin din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, iar până să fie furate în Olanda, au fost expuse la Muzeul National de Istorie al României. S-a estimat că valorau minimum 100.000 de euro bucata. 11.

Sursa Foto: Profimedia

Citește și: Istoria din spatele coifului dacic de la Coțofenești, unul dintre obiectele de aur FURATE de la Muzeul Drents