Istoria din spatele coifului dacic de la Coțofenești, unul dintre obiectele de aur FURATE de la Muzeul Drents

Coiful de Aur de la Coțofenești a fost furat sâmbătă dimineață, pe 25 ianuarie 2025, de la Muzeul Drents din Assen (Țările de Jos). Mai multe obiecte din expoziția „Dacia –  Imperiul Aurului și Argintului” de la Muzeul Național de Istorie” au fost furate în urma unei explozii. 

Coiful este de aur pur, bine conservat și cântărește aproape un kilogram. Potrivit analizelor efectuate, datează din jurul anului 400 î.Hr. (din vremea când Sparta și Atena erau la finalul războiului peloponesiac). După forma și decorațiunile evidențiate, istoricii au ajuns la concluzia că ar fi fost un coif ceremonial și nu unul de luptă.

Arthur Brand, specialist în recuperarea obiectelor de artă furate, a declarat pentru cotidianul olandez AD că „marea teamă” este că cel mai faimos obiect antic de aur din România” ar putea fi „topit” de hoți.

AUTO Europa a devenit principala piață pentru mașinile chinezești. Cum a ajuns China să vândă autoturisme pe bandă rulantă și în România

18:03

Un Fake News despre canicula care a lovit Europa, cu un semafor topit din Italia, face înconjurul rețelelor și a fost preluat inclusiv de presa din România. Semaforul există, dar nu a fost topit de căldură. Ce s-a întâmplat de fapt

17:36

Coiful i-ar fi aparținut unui rege sau nobil dac

Arheologii au stabilit că acesta aparținea unui nobil local sau rege geto-dac necunoscut. Coiful are doi ochi apotropaici foarte mari, cu sprâncene duble și întoarce, dau senzația oricărui privitor că se „holbează” și inspiră groază, probabil pentru a alunga deochiul și descântecele, pentru că înfățișează o serie de creaturi mitice (Dumitru Berciu – Arta traco-getică, Editura Academiei, 1969 și  Timothy Taylor – Arheologia semnificațiilor contextuale,  1987). Cel mai probabil, nobilul care purta acest coif voia să transmită că „are ochi de șoim”.

Sacrificarea unui berbec

Pomeții arată un berbec sacrificat de către un bărbat care îngenunchează și este pe cale să-i taie gâtul cu un pumnal.  Calota de aur este decorată cu șapte rânduri paralele de nasturi conici radiați. Pe marginea inferioară este un chenar de linii spirale punctate.

Iconografia din partea dreaptă a coifului a fost interpretată ca o scenă de tauromahie inspirată din zoroastrism (pe modelul sacrificării taurului de către Mithra). Bărbatul sculpta care poartă o tiară și sacrifică berbecul ar ilustra un rege-zeu, un războinic sau un preot.

Creaturi „diavolești”, inspirate din arta orientală

Pe partea cefei sunt ilustrați oameni fantastici cu picioare în formă de șerpi și bestii devoratoare și înaripate parcă provenite din iad. Acestea stau ghemuite, având fețe umane, cozi și picioare lungi, și sunt similare cu niște maimuțe, lupi cu solzi sau sfinxi (asemenea creaturi au mai fost găsite și pe fundul unui pahar de aur din Amlash, Iran).

Modele similare se regăsesc în arta etruscă, persană, scitică și în cea grecească. Coiful de aur de la Coțofenești, judecând după stilul artistic sofisticat, ar fi fost realizat într-un atelier grecesc de către un meșteșugar ce cunoștea bine arta orientală, presupun arheologii.

„Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰”, scrie Știri pe Surse.

Scurt istoric: Descoperirea

În 1929, un copil pe nume Traian Simion a descoperit coiful întâmplător în satul Poiana Coțofenești (acum Vărbilău ), județul Prahova, undeva în „Vârful Fundăturii”. Ioan Andrieșescu, profesor specialist pe preistoria României de la  Universitatea din București, a efectuat o investigație amănunțită la fața locului.

Echipa de arheologi a observat că casca nu făcea parte dintr-un tezaur funerar,  ci dintr-o așezare geto-dacă locală La Tène. Astfel, arheologii au ajuns la concluzia că ar fi fost un obiect rătăcit/pierdut, deoarece au fost găsite doar câteva fragmente târzii de ceramică Hallstatt. De atunci, coiful a fost păstrat la Muzeul Național de Istorie a României.

O replică reconstruită incorect a fost purtată de  actorul Amza Pellea când l-a interpretat pe regele Decebal în filmul „Dacii” din 1966, cu toate că obiectul a fost confecționat cu 500 ani înainte de războaiele daco-romane.

Sursa Foto: Profimedia

Citește și:

De ce erau atât de valoroase obiectele dacice furate de la muzeul din Olanda. Ce spune directorul Muzeului Național de Istorie

Explozie în apropiere de Muzeul Drents, din Assen, care găzduiește o expoziție cu vechi obiecte dacice. Au fost furate exponate din tezaurul dacic