Criza MUNCII în România: 250.000 de români spun că vor să lucreze, dar nu caută activ un loc de muncă

Potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică, un sfert de milion de români apți de muncă declară că ar accepta un loc de muncă, însă nu fac niciun demers concret pentru angajare. Fenomenul reflectă o schimbare de mentalitate alarmantă în rândul forței de muncă neocupate din România.

Datele Institutului Național de Statistică arată o creștere cu 10% față de anul trecut a celor care afirmă că ar lucra, dar nu caută activ un loc de muncă. Este vorba despre aproximativ 250.000 de persoane care, deși se declară disponibile, nu întreprind nicio acțiune concretă pentru a se angaja.

6 milioane de români apți de muncă nu au un loc de muncă

În total, aproximativ 6 milioane de români apți de muncă nu figurează ca angajați. Dintre aceștia, un număr considerabil preferă munca la negru sau activitățile sezoniere, mai ales în mediul rural. Un exemplu este un bărbat dintr-un sat aflat la 30 de kilometri de Iași, care refuză angajările pe salariul minim și preferă munca „cu ziua”, mult mai profitabilă pentru el pe termen scurt.

PACE ÎN UCRAINA NYTimes: Iată ce conține Planul de pace negociat în 20 de puncte pentru Ucraina

00:05

CONTROVERSĂ Caramitru se dezlănțuie pe Facebook în urma amânării de la CCR: „Ori la bal, ori la spital. Buba cu puroi trebuie spartă”

22:11

„Mai bine muncesc cu ziua decât pe salariul minim”

Pentru unii, munca zilnică, plătită cu aproximativ 250 de lei pe zi, aduce venituri comparabile cu salariul minim pe economie în doar două săptămâni. Astfel, refuzul unui loc de muncă stabil este justificat economic și, totodată, social — acești oameni invocă lipsa infrastructurii, dificultățile de transport sau grija față de copii.

Mentalitatea „mă descurc” înlocuiește valorile muncii

Specialiștii atrag atenția că România traversează o criză profundă de valori în ceea ce privește munca. Conceptul de „a munci cinstit” este tot mai des înlocuit cu ideea de „a te descurca”. Acest fenomen afectează nu doar piața muncii, ci și coeziunea socială, fiscalitatea și sustenabilitatea economică pe termen lung.

Exemple de angajare târzie: „Primul job, după 20 de ani”

Ionela, o femeie care s-a angajat abia după două decenii de la terminarea studiilor, reprezintă un caz tipic. Ea face naveta zilnic spre oraș și afirmă că locuri de muncă există, dar trebuie voință și perseverență. Totuși, conform INS, 95% dintre cei care afirmă că doresc să lucreze nu caută locuri de muncă, iar 5% nu ar accepta o ofertă nici măcar dacă ar veni pe neașteptate.

Concluzie: între voință declarativă și realitate

Discrepanța dintre dorința exprimată de a munci și lipsa acțiunii efective relevă o problemă structurală, nu doar economică, ci și de mentalitate. Fără o revalorizare a muncii și o încurajare reală a integrării pe piața muncii, România riscă să adâncească decalajul dintre populația activă și cea dependentă de sprijin social sau venituri informale.

Sursa: Digi 24

Foto caracter ilustrativ / Sursa foto: Profimedia

CITEȘTE ȘI:

Dieta care reduce anxietatea cu 42%. Ce alimente te ajută să-ți protejezi sănătatea mintală, potrivit studiilor recente

Tot mai mulți români aleg PUIUL crescut lent. 8/10 consumatori optează pentru carne mai sănătoasă și sigură

Litoral sau munte de 1 Mai? Ofertele speciale pentru MINIVACANȚA de început de sezon