Care sunt următorii pași în scandalul acordului Mercosur. Gândul publică scenariul în care acordul nu va fi votat

Acordul Mercosur cu America de Sud este susţinut pentru prima oară în istorie de UE. Acesta a trecut de votul preliminar al consiliului, COREPER, unde au drept de vot şi ministrii de externe şi cei ai Economiei, din statele membre. 

Până la votul în plenul Parlamentului European, care ar trebui să fie în intervalul 19-22 ianuarie, Presiunea din partea procesatorilor și  industriei alimentare, plus a fermierilor, este mare ca să se voteze împotrivă, spun europarlamentarii noştri. Cei care-l susţin spun că vom exporta mai multe produse industriale, chiar dacă vor intra mai multe produse agricole în România.

Practic, mai spun reprezentanţii României în Parlamentul European, a fost o majoritate calificată. Prin urmare, votul României nu ar fi contat prea mult şi Acordul ar fi trecut oricum. Cele 5 ţări care au votat împotrivă au fost: Franţa, Polonia, Austria, Irlanda şi Ungaria.

CONTROVERSĂ Duel pe Facebook între Sebastian Ghiță și Oana Gheorghiu. Ghiță o ironizează în comentarii, Gheorghiu răspunde

23:45

FLASH NEWS Iranul impune noi condiții pentru pacea cu SUA: eliberarea activelor înghețate și plata pe jumătate înainte de semnare

23:17

Însă, urmează votul din Parlamentul European care pot aduce un rezultat diametral opus faţă de cel iniţial. Ca să treacă acest Acord, ar fi nevoie de votul ambelor entităţi, atât al Consiliului European, cât şi al Parlamentului European.

Fermierii spun că piaţa românească / europeană va fi inundată de produse agricole dinAmerica de Sud, multe neconforme cu standardele europene şi mult mai ieftine, ceea ce ar atrage după sine falimentul producatorilor locali.

Produsele identificate drept „cele mai expuse” în actualul context din ianuarie 2026:

1. Carnea de pasăre (Pui)
România a investit masiv în sectorul avicol, dar Brazilia este cel mai mare exportator de carne de pasăre din lume.
* Riscul: Producătorii români se tem de un aflux de piept de pui congelat care ar putea prăbuși prețul pe piața internă.
* Protecție: Cota la nivelul UE este limitată la 1,3% din producția anuală, iar orice depășire activează taxele vamale standard.
2. Carnea de vită
Deși România nu este un exportator uriaș de vită, micii producători și fermele medii sunt vulnerabile în fața volumelor mari din Argentina și Uruguay.
* Riscul: Carnea din America de Sud este adesea mai ieftină deoarece animalele sunt crescute pe pășuni vaste, cu costuri de furajare reduse.
* Protecție: Importurile sunt plafonate la 1,5% din producția UE, iar România a insistat pe „clauza oglindă” pentru a interzice carnea provenită de la animale tratate cu hormoni de creștere (interziși în UE).
3. Mierea de albine
România este unul dintre marii producători de miere din UE, dar se confruntă deja cu o criză a prețurilor din cauza importurilor ieftine.
* Riscul: Mierea din Argentina este extrem de competitivă ca preț. Apicultorii români se tem că mierea sud-americană va fi folosită în amestecuri, scăzând valoarea produsului autohton.
4. Cerealele (în special porumbul)
Brazilia și Argentina sunt giganți mondiali în producția de porumb.
* Riscul: Chiar dacă România exportă cereale, o creștere a ofertei de porumb sud-american pe piața europeană (unde se vinde și porumbul românesc) ar putea trage în jos prețul bursier de la Paris (MATIF), afectând direct veniturile fermierilor români.
5. Zahărul
Industria zahărului din România este deja fragilă, cu puține fabrici rămase active (ex: Luduș, Buzău).
* Riscul: Brazilia este cel mai mare producător de zahăr din trestie. Eliminarea treptată a taxelor vamale pune presiune pe competitivitatea zahărului din sfeclă produs în România.
Măsura suplimentară cerută de România: Licențierea Importurilor
Pentru a monitoriza aceste produse expuse, ministrul agriculturii, Florin Barbu, a solicitat la începutul acestui an (ianuarie 2026) ca România să aibă dreptul de a introduce licențe de import.
* Cum ajută? Statul ar putea obliga importatorii să declare cantitățile înainte ca acestea să intre în țară. Astfel, dacă se observă că stocurile de pui sau zahăr cresc prea rapid, România poate activa „frâna de urgență” (clauza de salvgardare) mult mai devreme, înainte ca prețul la poarta fermei să se prăbușească.

Fermieri din mai multe ţări ale UE, printre care Polonia, Franţa şi chiar România, au iniţiat o serie de proteste împotriva acestui Acord. Fermierii francezi au blocat, joia trecută, mai multe obiective din Paris în semn de protest față de acordul Mercosur, pe care Uniunea Europeană urmează să îl semneze cu țările din America de Sud.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Moțiune simplă împotriva Oanei Țoiu, după acordul UE-Mercosur. „Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol”

Scandal în Guvernul României, pe acordul Mercosur, care vizează fermierii români. PSD o acuză pe Oana Țoiu de „trădare”. Nicușor Dan intervine pentru USR: „Acordul negociat de UE este o oportunitate pentru România”