Casa Albă aniversează un an de la revenirea lui Donald Trump. Cele mai controversate decizii ale președintelui SUA

Primul an al celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump a fost intens. De la capturarea lui Nicolas Maduro la ordonarea expulzării în masă a imigranţilor, de la transformarea entităţilor guvernamentale cândva independente în simple instrumente de aprobare şi până la demolarea aripii estice a Casei Albe pentru a construi o sală de bal, preşedintele SUA şi-a petrecut primul an în funcție încălcând normele politice şi testând mecanismele instituţionale de control şi echilibru. Mai mulți politicieni importanți din SUA l-au felicitat marți pe Donald Trump pentru primul an al celui de-al doilea mandat al său la Casa Albă, care a debutat la 20 ianuarie 2025.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a scris pe pagina sa de X, că Trump și-a realizat promisiunile.

„În doar un an, președintele Trump a revendicat suveranitatea americană, urmărind cu îndrăzneală pacea prin putere. Datorită conducerii sale decisive, aliații noștri ne respectă, adversarii noștri se tem de noi, iar poporul american este pus pe primul loc. Promisiuni făcute, promisiuni respectate”.

FLASH NEWS Gino Iorgulescu, surprins vizibil afectat de problemele grave cu fiul său, Mario. Primele imagini cu șeful LPF, după scandal

20:54

INEDIT Bogații încep caute camere de hotel pe Lună. Cât costă o rezervare în primul hotel selenar

20:49

Comunitatea MAGA Voice a precizat pe X că „Trump a realizat mai mult într-un an decât orice alt președinte în mandatul său complet”.

De asemenea, Casa Albă l-a felicitat pe Trump și a subliniat că „victoria abia începe”.

„Acum un an, totul s-a schimbat.

Întoarcerea puterii. Întoarcerea ideii «America First». Era victoriei este aici — și abia începe. 

SĂ FACEM AMERICA MĂREAȚĂ DIN NOU”, a scris Casa Albă pe X.

Cele mai şocante decizii ale liderului de la Casa Albă

„Nu cred că vreun președinte a avut un prim an mai bun decât noi, în ceea ce privește succesul. Mi-am ţinut toate promisiunile şi (am făcut) multe altele. Am moștenit un dezastru și acum avem cea mai fierbinte țară din lume”, a declarat Donald Trump în timpul unui discurs recent, potrivit Fox News.

Anexarea Groenlandei  

După înlăturarea preşedintelui venezuelean Nicolás Maduro de către armata americană, Trump şi-a reînnoit apelurile de a prelua controlul asupra teritoriului semi-autonom danez, insistând că Statele Unite vor „avea” Groenlanda „într-un fel sau altul”. Preşedintele l-a numit pe guvernatorul Jeff Landry, republican din Louisiana, în funcţia de trimis special al SUA pentru Groenlanda, făcând referire la achiziţia Louisianei de la Franţa în 1803, care a dublat suprafaţa SUA. Danemarca afirmă că nu va ceda cea mai mare insulă din lume şi că orice invazie ar putea avea implicaţii geopolitice, având în vedere că Danemarca este un aliat NATO.

Ancheta asupra maşinii automate de semnat a lui Biden

Trump a încercat să-şi denigreze predecesorul, pe Joe Biden, acuzându-l pe democrat că s-a bazat excesiv pe autopen (instrument de semnare automată) pentru a semna graţierile prezidenţiale, legislaţia şi alte documente importante, în ciuda faptului că Trump şi alţi preşedinţi au folosit, de asemenea, acest instrument. În octombrie, o comisie a Camerei Reprezentanţilor controlată de Partidul Republican a publicat un raport în care se susţine că administraţia Biden a utilizat în mod abuziv autopenul. Departamentul de Justiţie al lui Trump anchetează acest caz.

În căutarea unui al treilea mandat

Trump s-a jucat frecvent cu ideea unui al treilea mandat, în ciuda faptului că în Constituţia americană se prevede că nimeni nu poate fi ales preşedinte „de mai mult de două ori”. El a recunoscut în octombrie: „Aş spune că, dacă o citiţi, este destul de clar că nu am voie să candidez. Păcat”. Şefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, a declarat, de asemenea, pentru Vanity Fair că Trump „ştie că nu poate candida din nou”. Cu toate acestea, Trump a meditat luna aceasta: „Nu am voie să candidez? Nu sunt sigur” şi a sugerat că ar putea exista „o mişcare constituţională” pentru a face acest lucru posibil.

Transformarea Canadei în al 51-lea stat s-a estompat

În ciuda faptului că este o idee exagerată, Trump a vorbit despre transformarea vecinului nordic al Americii în „Marele Stat al Canadei” încă dinainte de începerea celui de-al doilea mandat. Prim-ministrul canadian Mark Carney l-a asigurat pe Trump în timpul unei vizite ulterioare la Casa Albă că ţara sa „nu va fi niciodată de vânzare”. Carney a sugerat în iunie că Trump şi-a pierdut interesul. Trump a continuat însă să aducă în discuţie această idee, inclusiv în timpul unui discurs ţinut în septembrie în faţa personalului militar din Virginia.

Musk în administraţie

Trump a sugerat în februarie că miliardarul Elon Musk – pe care l-a adus iniţial în administraţie ca principala sa mână dreaptă, pentru a reduce aparatul federal – va vizita Fort Knox din Kentucky pentru a se asigura că rezervele de aur ale SUA se află încă acolo. Preşedintele a sugerat chiar că ar putea să-l însoţească. Totuşi, nu s-a întâmplat nimic, iar Musk a părăsit între timp administraţia.

Fâşia Gaza ca staţiune la Marea Mediterană

Trump a sugerat în repetate rânduri că SUA ar prelua controlul asupra Fâşiei Gaza devastate de război şi ar muta palestinienii care locuiesc acolo, iar dezvoltatorii americani ar putea transforma zona într-o „Riviera a Orientului Mijlociu”, după războiul dintre Israel şi Hamas. Reconstrucţia Gazei este o chestiune cheie în contextul armistiţiului negociat de administraţia Trump, dar ţările arabe au respins ideea ca aceasta să devină o staţiune de vacanţă. Trump nu mai menţionează acest lucru.

Cardurile de aur ale lui Donald Trump

Preşedintele a anunţat în decembrie că aşa-zisul „card de aur” promis de mult timp va fi pus în vânzare. Acesta oferă statut legal şi o eventuală cale către cetăţenia americană pentru persoanele fizice care plătesc 1 milion de dolari şi pentru corporaţiile care plătesc dublul acestei sume pentru fiecare angajat străin, plus o taxă iniţială de 15.000 de dolari pentru acoperirea costurilor de verificare. Programul este menit să înlocuiască vizele EB-5, care ofereau rezidenţă permanentă în SUA în schimbul unei investiţii de puţin peste 1 milion de dolari într-o afacere care crea cel puţin 10 locuri de muncă cu normă întreagă pentru angajaţii americani.

„Rush Hour 4”

Al patrulea episod al seriei de comedii poliţiste cu Chris Tucker şi Jackie Chan în rolurile principale va fi lansat după o solicitare a lui Trump. Paramount, care este deţinută în comun de David Ellison, fiul cofondatorului Oracle şi megadonatorului lui Trump, Larry Ellison, va distribui filmul. Semafor a relatat că Trump i-a cerut lui Ellison să ajute la relansarea francizei. Warner Bros. a lansat primele trei filme „Rush Hour”, dar a renunţat la al patrulea după acuzaţiile de hărţuire sexuală aduse regizorului său, Brett Ratner. Ratner a realizat şi un documentar despre prima-doamnă Melania Trump.

Administrația Trump a eliminat România din programul Visa Waiver

Administrația Trump a anunțat, la 2 mai, că retrage România din programul american Visa Waiver care permite călătoriile fără viză în Statele Unite. La 25 martie, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA comunicase că executivul american revizuiește desemnarea României în Programul Visa Waiver, în scopul asigurării respectării cerințelor stricte de securitate impuse de acest program, și că până la finalizarea revizuirii este întreruptă implementarea Sistemului Electronic de Autorizare a Călătoriilor pentru cetățenii români.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Forumul de la Davos, ziua 2. Europa, sub asediul noii ordini mondiale marca Trump. Liderul SUA rescrie regulile planetei cu un „Consiliu pentru Pace”?

Incident șocant la un meci din NBA: imnul național al Americii, întrerupt de scandarea „Lăsați Groenlanda în pace!”