Europa, divizată în privința războiului lui Trump împotriva Iranului. Șeful NATO spune că „există sprijin”, dar realitatea de la Bruxelles e alta

Deși șeful NATO, Mark Rutte, spune că există sprijin pentru ofensiva SUA împotriva Iranului, realitatea de la Bruxelles arată o Europă profund divizată. Liderii UE transmit mesaje contradictorii despre războiul inițiat de Donald Trump, se arată într-o analiză The Telegraph.

Declarațiile optimiste ale șefului NATO, Mark Rutte, potrivit cărora alianța ar susține acțiunile militare ale Statelor Unite împotriva Iranului, nu reflectă pe deplin realitatea politică de la Bruxelles. În spatele ușilor închise, Europa este profund divizată în privința războiului declanșat de președintele Donald Trump.

În locul unui front unit, Uniunea Europeană pare împărțită în mai multe tabere, cu poziții radical diferite față de conflictul din Orientul Mijlociu.

FINANCIAR Trump amenință UE că va plăti un „preț greu” pentru amendarea companiilor americane: „SUA nu sunt pușculița Europei”

00:56

FLASH NEWS Karim Khan, procurorul Curții Internaționale care a obținut mandate de arestare pentru Putin și Netanyahu, a fost demis

00:55

Cel mai vocal critic european al atacurilor americane este premierul spaniol Pedro Sánchez. Liderul de la Madrid l-a acuzat pe președintele Donald Trump că joacă „ruleta rusească cu destinul a milioane de oameni”, scrie The Telegraph.co.uk.

Sánchez a refuzat inclusiv solicitările Statelor Unite de a utiliza baze militare spaniole pentru bombardamentele asupra Iranului și a calificat războiul drept o încălcare a dreptului internațional. Poziția Spaniei a fost susținută și de ministrul apărării, Margarita Robles, care a respins direct afirmațiile lui Mark Rutte potrivit cărora aliații NATO ar fi de acord cu ofensiva militară.

„Madridul nu împărtășește opinia sa”, a declarat Robles.

Tensiunea diplomatică a escaladat rapid. Secretarul Trezoreriei din administrația Trump, Scott Bessent, a amenințat chiar că Washingtonul ar putea „întrerupe toate relațiile” cu Spania.

În solidaritate cu Madridul, președintele francez Emmanuel Macron a criticat și el ofensiva americană, afirmând că atacurile constituie „o încălcare a dreptului internațional”.

În același timp, premierul italian Giorgia Meloni a transmis un mesaj clar de distanțare.

„Italia nu este în război și nu dorește să intre în război”, a declarat Meloni.

Germania, cel mai puternic susținător al lui Trump

În contrast cu aceste poziții, Germania pare să fi ales o linie mult mai apropiată de Washington. Cancelarul Friedrich Merz a devenit cel mai vocal susținător european al politicii lui Trump în conflictul cu Iranul.

Merz a sugerat că un stat precum Iranul, pe care îl consideră destabilizator, nu poate invoca în mod credibil protecția dreptului internațional.

„Apelurile din Europa, inclusiv din Germania, și condamnările încălcărilor dreptului internațional de către Iran… au avut puține rezultate de-a lungul anilor și deceniilor”, a spus liderul german.

Prezența sa alături de Trump, fără a interveni în apărarea Spaniei atunci când președintele american a criticat Madridul, a provocat reacții critice la Bruxelles.

„Merz va trebui să înghită umilința în această chestiune. A cam dat-o în bară”, a declarat un diplomat european.

În realitate, cea mai mare parte a liderilor europeni preferă o poziție discretă. Diplomații UE consideră că blocul comunitar are o influență limitată asupra conflictului din Orientul Mijlociu și că implicarea directă ar putea complica relațiile cu Washingtonul.

„Toată lumea este de acord, mai ales în Orientul Mijlociu, că nu putem face prea multe”, a declarat un diplomat pentru presa britanică.

NATO a adoptat, de asemenea, o poziție precaută. Mark Rutte a declarat că nu există motive pentru activarea articolului 5, clauza de apărare colectivă a alianței.

„Articolul 5, cred, nu este aplicabil în acest caz. Nimeni nu vorbește despre articolul 5”, a spus șeful NATO.

Estul Europei, preocupat de amenințarea venită din Rusia

Pentru statele aflate la granița cu Rusia, cum e de pildă România, conflictul din Orientul Mijlociu nu reprezintă principala prioritate, deși efectele se văd imediat în piața economică.

Țări precum, România, Polonia, dar și țările baltice sunt mai preocupate de amenințarea rusă și se tem că atenția globală asupra Iranului ar putea distrage resurse și sprijin de la securitatea flancului estic al NATO. În cea mai mare parte, diplomații acestor state preferă să păstreze o poziție discretă, dar subliniază că orice răspuns european trebuie să rămână unitar.

Recomandarea autorului:

Donald Trump, despre continuarea războiului din Orientul Mijlociu: „Nu am nicio limită de timp pentru războiul cu Iranul”