Mai are balta pește? Examen decisiv pentru rezistența economică a Rusiei. Ce sume uriașe cheltuiește Kremlinul, în fiecare zi, pentru războiul cu Ucraina

Moscova se află în fața unui examen decisiv. Problemele economice ale Rusiei nu sunt unicul rezultat al invadării Ucrainei. De fapt, războiul a izvorât dintr-un sistem economic care fusese construit cu mult înainte de a fi trase primele focuri de armă. Dar Rusia nu va reveni automat la normalitate în cazul unui armistițiu sau al unui tratat de pace, avertizează Vasily Burov și Andrey Yakovlev într-o analiză publicată de The Moscow Times.

Rusia lui Putin a ales armele în locul „untului” cu mult înainte de anul 2022.

• La baza acestui model s-a aflat o concentrare enormă de putere și resurse în rândul marilor afaceri.
• Toate acestea au oferit Kremlinului dreptul de a lua decizii politice-cheie în schimbul garanțiilor propriilor venituri și statut.

ULTIMA ORĂ Concluzia PSD după regionala de la Timişoara. Sorin Grindeanu:”Lucrurile nu mai pot continua”

13:12

FLASH NEWS Mircea Dinescu lansează o „Invitație la un spectacol funerar”. „Știu de pe-acum rușinea ce mă paște/de-a fi slăvit de-un cârd de farisei”

13:11

„Societatea s-a organizat pe linii de patronaj: fiecare grup avea propria nișă, propriile reguli de joc, propriile venituri. Și fiecare avea propria dependență de centrul care distribuia această rentă”, explică autorii analizei.

Vladimir Putin | Foto – Mediafax

„Pentru mulți tehnocrați ai Kremlinului, războiul a devenit o tragedie personală”

Tehnocrații care au condus blocul economic se considerau, cu sinceritate, pragmatiști.

Sub sloganurile stabilității macroeconomice și responsabilității fiscale, au acumulat rezerve, au controlat inflația și au menținut un nivel scăzut al datoriei publice.

„O mare parte din ceea ce au făcut a fost rezonabil – dacă le evaluăm munca exclusiv prin indicatori financiari.

• Însă exista un punct orb pe care indicatorii financiari nu îl surprind.
• Stabilitatea finanțelor publice a fost asigurată cu prețul subfinanțării sistematice a oamenilor și teritoriilor.
• Pentru mulți tehnocrați ai Kremlinului, războiul a devenit o tragedie personală.
• Dar, alegând stabilitatea cu orice preț și delegând deciziile politice, au creat un sistem în care războiul a devenit posibil din punct de vedere economic.

Ani de consolidare fiscală au format o rezervă strategică ce a făcut posibilă purtarea războiului fără un colaps financiar imediat”, continuă cei doi autori ai analizei.

Putin continuă războiul în Ucraina | Foto – Mediafax

Pierderi invizibile în statistici, dar reale

Războiul cu Ucraina a lovit cel mai puternic populația aptă de muncă. I-a lovit crunt inclusiv pe cei care trebuiau să devină fundamentul economiei anilor 2030 și 2040.

„Mulți dintre ei sunt morți sau mutilați. Alții au părăsit Rusia pentru alte oportunități și siguranță. Și mai mulți nu sunt dispuși să aducă copii într-o lume incertă.

• Capitalul uman se evaporă mai repede decât orice rezerve financiare, dar nu poate fi restaurat dintr-o dată.
• Groapa demografică, adâncită de război, nu va fi compensată de creșterea ratei natalității înainte de anii 2040, indiferent de scenariul politic.
• În același timp, principalul factor al rezistenței economice a Rusiei — caracterul de piață al economiei — este distrus.

Naționalizarea, care a început în 2022 cu companii străine, cuprinde acum afaceri rusești dintr-o gamă largă de sectoare.

Încrederea s-a degradat. Antreprenorii încetează să-și planifice investiții pe termen lung. Nu se mai pot baza nici pe securitatea fizică a activelor lor, nici pe predictibilitatea regulilor.

Pierderile cauzate de acest lucru sunt invizibile în statistici, dar sunt reale”, explică Vasily Burov și Andrey Yakovlev.

Vladimir Putin nu renunță la război, în ciuda cheltuielilor uriașe | Foto – Mediafax

Costul zilnic al războiului este uriaș

Autorii analizei publicate de The Moscow Times mai arată că tocmai cererea militară a creat o capcană specifică similară veniturilor din petrol din anii 2000.

„S-a obținut impresia unui stat funcțional prin crearea de locuri de muncă și creșterea veniturilor.

• Salariile în complexul industrial-de apărare au crescut cu zeci de procente în termeni reali.
• Veniturile familiilor soldaților cu contract sunt de trei până la patru ori mai mari decât înainte de război.
• Între timp, cheltuielile pentru apărare au ajuns la 6,3% din PIB la bugetul oficial și la peste 7% dacă se iau în considerare cheltuielile militare aferente.

Costul zilnic al războiului este de aproximativ 36-37 de miliarde de ruble (479-492 de milioane de dolari), conform informațiilor oficiale.

Această cifră exclude plățile regionale, cheltuielile care se încadrează în alte categorii și alte particularități contabile. Suma este echivalentă cu construirea a zeci de școli sau a 5-7 spitale mari în fiecare zi”, mai scriu autorii analizei.

Dependența Rusiei de China

 Războiul cu Ucraina a făcut ca Moscova să fie dependentă de Beijing.

„Pivotarea către Est” – explică autorii analizei – constă în vânzarea de materii prime rusești la prețuri reduse în schimbul bunurilor chinezești la prețuri umflate.

„Dependența critică de componentele chinezești s-a dezvoltat cel puțin în domeniul electronicii, al producției de automobile și al echipamentelor industriale.

Nu există furnizori alternativi pe termen mediu. Aceasta înseamnă că, în eventualitatea unei schimbări a cursului politic, reorientarea va dura ani de zile.

• Sfârșitul războiului ar putea consolida status quo-ul Rusiei dacă nu este însoțit de o schimbare a direcției politice.
• Regimul Putin va avea șansa de a se declara învingător.
• Va avea și șansa de a considera dificultățile economice drept „consecințele presiunii sancțiunilor”.
• Va putea să guverneze țara în logica anterioară a redistribuirii de tip moșier.

Istoria arată că o economie mobilizată poate oferi un anumit nivel de stabilitate socială. Dar îl poate oferi doar pentru o perioadă. Și vine la pachet cu un cost foarte mare pentru societate. Mai mult, reduce șansele de revenire la condiții economice normale în viitor.

Din punct de vedere economic, acesta este cel mai rău scenariu posibil: toate problemele vor rămâne, dar nu va exista niciun impuls pentru a le rezolva”, avertizează Vasily Burov și Andrey Yakovlev.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Amenințarea Houthi. Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, „asul” din „mâneca” Teheranului ar putea bloca Bab el-Mandeb. „Șoc fără precedent pentru comerțul global și piețele energetice” 
• Social media, dușmanul Kremlinului. După blocarea Instagram, Facebook, Viber, YouTube și WhatsApp, a venit și rândul Telegram? „Aplicația trebuie închisă, nu poate fi controlată”
• Golful Persic, miză uriașă. Proiecții îngrijorătoare și efect de domino. Foreign Affairs: „Administrația Trump înțelege fundamental greșit strategia energetică a Chinei”
• „Armura naturală” a Iranului, punctul forte în conflictul cu SUA și Israel. „Orice mișcare militară de invazie, forțată să se îndrepte spre coridoare de tranzit previzibile și înguste”